„Bugetul de anul acesta este mai prost decât aş fi dorit pentru că sunt greutăţile pe care le ştie toată lumea, şi nu numai la noi, ci în general. Să zicem că valoric avem un buget de 700 de milioane de lei, bugetul total general, aproximativ cam ca cel de anul trecut. Sperăm ca pe parcursul anului să ne mai intre nişte sume pentru termizolarea blocurilor şi să ne intre parţial subvenţiile pe care Guvernul le acordă în completarea primăriei pentru susţinerea preţului la gigacalorie. Şi atunci vom face rectificări. Pe venituri proprii sperăm să obţinem ceea ce ne-am propus”, a explicat primarul Gheorghe Ciuhandu.

Edilul-şef al oraşului a declarat că, dacă va fi necesar, în caz de forţă majoră, municipalitatea va apela la un împrumut. „În caz de forţă majoră, pentru investiţii, unde noi alocăm deja cam 20 la sută din buget, un efort mare, vom studia piaţa şi vom analiza posibilitatea de a contracta un împrumut de până la 30 de milioane de lei, pentru că s-ar putea să mai fie necesare sume, inclusiv pentru susţinerea proiectelor cu finanţare europeană”, a afirmat Ciuhandu.

Anul acesta sunt alocaţi peste 100 de milioane de lei pentru investiţii. Pentru reabilitarea Pieţei Iosefin este alocată suma de 3 milioane de lei. Se doreşte demolarea actualelor hale şi ridicarea unei noi pieţe agroalimentare, pe mai multe nivele, în zonă. Pentru reamenajarea şi modernizarea Parcului Copiilor este alocată suma de 4,5 milioane de lei în acest an, pentru consolidarea pasajului din Calea Şagului, lucrare care trebuie finalizată până în vară, este prevăzută suma de 8,3 milioane de lei, iar pentru consolidarea podului de la Uzina de Apă din Fabric – 1,3 milioane de lei.

Mai puţini bani sunt prevăzuţi, în schimb, pentru reparaţii la drumuri, a declarat primarul. „Sunt investiţii la drumuri şi parcuri, reabilitările la blocuri, sperăm să reuşim să continuăm în ritm susţinut extinderea reţelei de apă şi canal în cartierele periferice. La reparaţii drumuri avem mai puţini bani ca anul trecut pentru că ne-am bazat în mare parte pe ceea ce ar urma să se încaseze din taxa de tranzit, o să vedem în ce măsură putem să valorificăm aceea taxă. Sunt apoi investiţii mari, cum ar fi Calea Torontalului, podul din Calea Şagului, şi vom începe programul de reabilitare a clădirilor istorice cu banii (n.r. – credit) care ne vor veni de la nemţi, care se vor pune la dispoziţia asociaţiilor de locatari după 1 mai încolo”, a explicat Ciuhandu. Taxa de tranzitare a oraşului pentru autovehiculele de transport marfă peste 7,5 tone nu poate fi încasată pentru că hotărârile de consiliu care făceau referire la această taxă au fost atacate în instanţă de Prefectura Timiş.

În bugetul pe 2010 au fost prevăzuţi ceva bani şi pentru reabilitarea liniilor de tramvai şi modernizarea tramelor stradale pe mai multe trasee din oraş: Ştefan cel Mare, Calea Stan Vidrighin, Calea Buziaşului, bulevardul Cetăţii, Calea Bogdăneştilor, străzile Avram Imbroane – Spitalul Nou, străzile Ana Ipătescu – Victor Hugo – Aluniş – Drubeta, strada Ardealului, strada Ioan Slavici şi strada Polonă. Primarul a declarat însă că nu poate aprecia dacă vor începe efectiv lucrările de execuţie în acest an, se doreşte accesarea de fonduri europene pentru aceste lucrări, studiile de fezabilitate fiind deja aprobate.

De asemenea, în buget a fost prevăzută suma de 1 milion de lei pentru 30 de autobuze articulate şi un autocar, dar şi câte 1 milion de lei pentru a putea aduce la Timişoara tramvaie second, primite ca donaţie, respectiv tramvaie noi, pentru care urmează să fie organizată licitaţie.

Pentru agenda manifestărilor culturale ale Casei de Cultură a Municipiului Timişoara pe 2010 a fost alocată, printr-un proiect de hotărâre aprobat tot marţi, suma de 2,4 milioane de lei, o sumă foarte mică în opinia viceprimarului Adrian Orza. „Pentru agenda culturală a Casei de Cultură a Municipiului suma alocată este la jumătate faţă de anul trecut. Mai sunt şi alte instituţii culturale pe care le finanţăm unde reducerile n-au fost aşa drastice ca la Casa de Cultură. O să încercăm să căutăm sponsori pentru anumite evenimente mai importante pentru oraş, cum ar fi Ziua Timişoarei, Revelionul sau Ziua Europei”, a declarat Orza.

Liderul grupului de consilieri locali ai PDL, Ovidiu Ciuhandu, a explicat că şedinţa a fost una liniştită pentru că lucrurile au fost tranşate încă de dinainte de plen cu privire la buget. „Cred că cei din Executivul Primăriei s-au învăţat minte de anul trecut, când au fundamentat un buget mult prea mare, s-au bazat pe încasări mult prea mari, de data aceasta au fost mult mai atenţi. Investiţii în 2010 sunt duble ca şi sumă faţă de 2009, este o premieră, aceasta şi datorită consilierilor locali, care au spus că nu mai vor să voteze un buget în care banii sunt risipiţi şi văd că pentru prima dată primarul a plecat urechea la ceea ce am spus noi. Dar cred că Executivul ar trebui să ia în considerare să apelăm la nişte credite strict pe obiective de investiţii. Avem buget, putem să ne apucăm de treabă”, a conchis Ovidiu Ciuhandu.

Potrivit calculelor făcute de reprezentanţii primăriei, bugetul local al Timişoarei pe anul 2010 va fi de aproape 647.000.000 de lei, dintre care veniturile proprii sunt estimate la 472.000.000 de lei. Bugetul pe anul acesta va fi unul mult mai restrictiv faţă de cel de anul trecut, spune viceprimarul Sorin Grindeanu. „Bugetul pe anul 2010 va fi mai restrictiv faţă de anul trecut. Au fost trei factori care au influenţat acest buget: avem datorii neachitate din 2009, avem un vârf de sarcină la rambursarea creditelor luate în anii trecuţi – anii 2010 şi 2011 sunt vârfuri de sarcină la rambursarea creditelor, iar criza economică nu ne-a ocolit nici pe noi. Investiţiile vor reprezenta undeva la 25 la sută din totalul veniturilor proprii. S-au redus foarte mult cheltuielile materiale pentru a putea merge pe investiţii”, a explicat Grindeanu. Astfel, pentru investiţii se propune alocarea sumei de aproape 105.000.000 de lei de la bugetul local.

Anul acesta vor începe în sfârşit lucrările la Parcul Copiilor, vor demara lucrările la Piaţa Iosefin, pentru că se intenţionează demolarea actualelor hale şi ridicarea unei noi construcţii în zonă, o piaţă agroalimentară pe mai multe nivele, autorităţile trebuie să asigure cota parte pentru reabilitarea termică a blocurilor în cadrul programul privind creşterea eficienţei energetice şi trebuie finalizate lucrările la pasajul din Calea Şagului.

Pentru reabilitarea Pieţei Iosefin se propune alocarea sumei de 3.000.000 de lei, pentru reamenajarea şi modernizarea Parcului Copiilor va fi alocată suma de 4.500.000 de lei în acest an, pentru consolidarea pasajului din Calea Şagului, lucrare care trebuie finalizată până în vară, este prevăzută suma de 8.300.000 de lei, iar pentru consolidarea podului de la Uzina de Apă din Fabric – 1.310.000 lei. De asemenea, este prevăzută suma de 945.000 de lei pentru continuarea lucrărilor la noul sediu al Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor şi Casa Căsătoriilor din spatele Poştei mari.

În ceea ce priveşte spaţiile verzi, pentru reamenajarea Parcului Poporului se propune alocarea sumei de 933.000 de lei, încă 250.230 pentru modernizarea Scuarului Arcidava, 288.950 pentru modernizarea Scuarului Păun Pincio (Sf. Nicolae), 100.000 de lei pentru reamenajarea şi modernizarea Grădinii Botanice, 100.000 de lei pentru reamenajarea şi modernizarea Parcului Rozelor, 100.000 de lei pentru reamenajarea Parcului Justiţiei, 1.000.000 de lei pentru modernizarea Parcului Carmen Sylva (Doina). Pentru Parcul Rozelor şi Parcul Justiţiei vor fi prevăzuţi bani, câte 95.200 pentru reactualizarea studiilor de fezabilitate şi proiectele tehnice.

Totodată, în bugetul pe 2010 vor fi prevăzuţi bani pentru reabilitarea liniilor de tramvai şi modernizarea tramelor stradale pe mai multe trasee din oraş: Ştefan cel Mare, Calea Stan Vidrighin, Calea Buziaşului, bulevardul Cetăţii, Calea Bogdăneştilor, străzile Avram Imbroane – Spitalul Nou, străzile Ana Ipătescu – Victor Hugo – Aluniş – Drubeta, strada Ardealului, strada Ioan Slavici şi strada Polonă. De asemenea, va fi prevăzută suma de 1.000.000 de lei pentru achiziţionarea unui număr de 30 de autobuze articulate şi a unui autocar, dar şi câte 1.000.000 de lei pentru cumpărarea de tramvaie second, respectiv tramvaie noi.

Şi anul acesta se vor face mai multe studii pentru care vor fi prinşi bani în buget, de exemplu: 100.000 de lei pentru un studiu privind efectuarea de corecţii în amenajarea geometrică a intersecţiilor şi reţelelor de transport dispuse prin hotărârea Comisiei de circulaţie, 120.000 pentru un studiu privind extinderea reţelei de transport public local şi metropolitan şi 100.000 de lei pentru un studiu privind dezvoltarea infrastructurii, reglementării şi organizării parcărilor publice în municipiul Timisoara. De asemenea, vor mai fi prevăzuţi bani pentru un studiu de impact privind amenajarea unei pieţe volante în Freidorf, un studiu privind radioactivitatea apelor în municipiul Timişoara, un studiu privind reducerea nivelului de zgomot folosind asfalt cauciucat, un studiu privind conservarea biodiversităţii în municipiul Timişoara şi altele.

În ceea ce priveşte investiţiile noi la drumuri, vor fi prevăzuţi bani pentru modernizarea şi extinderea străzii Cloşca, pentru lucrări de amenajare la străzile Edgar Quint, Steaua, Brazilor, Neculce şi Polonă. Suma de 925.000 de lei va fi alocată pentru amenajarea de locuri de parcare şi piste pentru biciclişti pe bulevardul C. Brâncoveanu, străzile Romulus şi Ciprian Porumbescu.

În ataşament puteţi consulta întreg programul de investiţii propus pentru anul 2010! După organizarea dezbaterii publice, proiectul de hotărâre privind aprobarea bugetului local pentru anul în curs va fi supus la vot în Consiliul Local Timisoara.

De asemenea, în aceeaşi şedinţă de plen se vor supune votului consilierilor judeţeni următoarele proiecte: proiect de hotărâre privind aprobarea proiectului de investiţie „Centrul de Integrare prin Terapie Ocupaţională Găvojdia”, proiect de hotărâre privind aprobarea proiectului de investiţie „Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică  Periam”, proiect de hotărâre privind aprobarea asocierii judeţului Timiş pentru constituirea „Agenţiei de Energie a Judeţului Timiş”, proiect de hotărâre privind aprobarea schimbării sediului Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă – ADI VEST, proiect de hotărâre privind darea în folosinţă a unui autovehicul pentru organizarea transportului elevilor, proiect de hotărâre privind prelungirea duratei contractelor de comodat încheiate cu furnizorii de utilităţi pentru Parcul Industrial şi Tehnologic Timişoara, proiect  de hotărâre privind constatarea  încetării  contractului   de   concesiune    nr. 15762/2009 şi modificarea  şi completarea  prevederilor  contractului de concesiune nr. 7680/2007, încheiat cu SC „Strada Hemofarm” SRL Timişoara şi proiect de hotărâre privind stabilirea preţurilor medii ale unor produse agricole pentru anul fiscal 2009.

Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Constantin Ostaficiuc a declarat că bugetul din anul acesta al judeţului va fi mai scăzut decât cel de anul trecut.

“Bugetul Consiliului Judeţean Timiş pe 2010 se va orienta spre investiţii. (…) Am făcut o analiză la încasările pe decembrie 2009, cifre care ne spun că putem să ne încadrăm, dar nu la nivelul anului trecut, însă aproape. După publicarea în Monitorul Oficial a bugetului de stat pe 2010, noi vom intra în comisii şi la mijlocul lui februarie vom aproba bugetul”, a spus Ostaficiuc.

Pe lângă investiţiile care vor fi derulate în acest an, bugetul va cuprinde şi sporuri salariale care vor fi acordate salariaţilor din cadrul Consiliului Judeţean Timiş, suma totală a acestor sporuri fiind de 140.000 de lei. Consilierii judeţeni au aprobat, marţi, acest lucru, iar sporurile se vor regăsi în viitorul proiect de buget al judeţului Timiş.

“Legea unică a salarizării permite alinierea funcţionarilor din Consiliul Judeţean Timiş la nivelurile care sunt în ministere. Deci nu facem altceva decât să respectăm noua lege unică a salarizării”, a afirmat Ostaficiuc.

Viceprimarul Sorin Grindeanu spune că deficitul va afecta în principal capitolul investiţii. „Am făcut un reglaj astăzi, prin proiect, legat de acoperirea golurilor temporare apărute în fondul de rulment. Vor fi afectate, pe parcursul anului 2010, noile investiţii, adică nu vor mai fi în cuantumul prevăzut de noi şi va trebui să mergem, pe parcursul anului 2010, cel puţin în prima parte, pe a închide anumite investiţii pe care nu am reuşit să le închidem în 2009, din punct de vedere financiar. Pentru că sunt lucrări executate, recepţionate, şi n-au putut fi plătite”, a declarat edilul. Au scăzut veniturile faţă de anul precedent, iar ceea ce s-a estimat, ca predicţie bugetară pe anul 2009, nu s-a realizat, au explicat reprezentanţii primăriei.

Deşi spun că existenţa unui deficit bugetar n-ar trebui să-i îngrijoreze pe timişoreni, aleşii estimează ca anul 2010 va fi unul dificil. „Existenţa unui deficit bugetar este un lucru normal în orice organizaţie, mai ales în cele cu caracter public. Nivelul deficitului bugetar al municipiului Timişoara nu este nicidecum unul îngrijorător. Ceea ce însă ar trebui să ne îngrijoreze cu adevărat este scăderea, în termeni reali, a bugetului municipiului Timişoara, scădere care se va manifesta şi în anul 2010, chiar mai puternic decât în 2009”, este de părere consilierul local Ciprian Jichici.

În altă ordine de idei, viceprimarul Sorin Grindeanu acuză Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) de… deturnare de fonduri. „Am trimis o adresă către Ministerul Finanţelor, pentru că pe lunile de final ale anului 2009 cotele defalcate din impozitul pe profit la marii contribuabili, ceea ce înseamnă 47 la sută, nu ne-au fost livrate. Din punctul meu de vedere, asta înseamnă deturnare de fonduri de către cei de la ANAF sau Ministerul Finanţelor şi vor trebui să răspundă”, a declarat Grindeanu.

Astfel, aleşii au adoptat, vineri, un proiect de hotărâre privind restrîngerea competenţelor referitoare la constituirea, administrarea şi utilizarea resurselor financiare ale ordonatorilor de credite, organizaţi cu personalitate juridică, la nivelul Consiliului Local Timişoara. Aceştia trebuie să prezinte ordonatorului principal de credite, adică primarului Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, toate propunerile cu privire la cheltuielile de capital, materiale şi de personal. Asta înseamnă că edilul-şef va trebui să-şi dea acordul pentru tot ceea ce înseamnă sporuri, prime, salarii şi achiziţii, printre altele. „În modul acesta vom încerca să mai reducem din cheltuielile serviciilor din subordinea primăriei care au personalitate juridică şi se va ţine mai bine sub control tot ceea ce înseamnă cheltuieli”, a explicat viceprimarul Sorin Grindeanu.

Aleşii consideră că această măsură ar fi trebuit adoptată de multă vreme, nu de-abia acum. „Din păcate, la nivelul ordonatorilor secundari de credite din Primăria Timişoara există o adevărată debandadă. Cred că lucrurile au scăpat de sub control de foarte mult timp. Măsura este tardivă, însă sper ca măcar în ceasul al doisprezecelea primarul municipiului Timişoara, prin această măsură, să aibă capacitatea de a controla şi de a pune ordine în aceste cheltuieli care de multe ori au depăşit limitele”, a declarat consilierul local Ciprian Jichici.

Principala prioritate este finalizarea şoselei de centură a Timişoarei, pentru că în acest sfârşit de an a fost deschis circulaţiei doar un tronson de centură, pe relaţia Calea Aradului – Calea Lugojului. „Noi vom face o serie de amendamente în ceea ce priveşte investiţiile pe care trebuie să le facă Guvernul în perioada anului 2010. Timişoara are nevoie de foarte multe lucruri, în primul rând finalizarea centurii ocolitoare, pentru că până acum nu s-a făcut decât această tangentă – desigur, este o realizare, însă nu ne satisface”, a declarat Maria Barna.

Pe lângă centură, primarul a discutat cu cei trei parlamentari şi despre alte proiecte importante pentru oraş. „Sunt foarte multe proiecte pentru care este nevoie de sprijinul nostru: continuarea acestei porţiuni de centură cu un tronson care să unească, de exemplu, Calea Lugojului de Calea Şagului, pentru că noi nu avem la ora actuală o centură ocolitoare a oraşului Timişoara, ci un tronson de 12,8 kilometri. Apoi, e vorba de reabilitarea clădirilor istorice, fără un suport financiar de la Guvern va fi imposibil ca ele să-şi schimbe starea, de crearea Institutului de Oncologie în Timişoara, centura feroviară, la care ar trebui să înceapă lucrările, extinderea Pieţei de gros şi proiectul privind realizarea bazinului olimpic şi a unei săli polivalente”, a mai explicat Robu.

Primarul a estimat că bugetul de stat va fi votat la finele lunii ianuarie, iar în marja legală de 45 de zile va fi aprobat bugetul oraşului, cel mai devreme la finele lunii februarie, a spus edilul. În pofida faptului că le-a cerut sprijin parlamentarilor, Ciuhandu nu prea mizează pe fondurile de la Guvern, ţinând cont de cum au mers lucrurile în 2009, declarând că municipalitatea va încerca să atragă cât mai multe fonduri europene.

„2009 a fost un an greu pentru că, pe fondul crizei care are caracter mondial, noi am avut o criză politică permanentă, tot anul, o criză economică şi socială, iar fondurile de care am beneficiat şi relaţia noastră cu diverşi furnizori au fost îngreunată de această situaţie. Probabil vom reporta un deficit pentru anul care vine, este prima dată când se întâmplă acest lucru, vom discuta problema şi în Consiliul Local în ianuarie”, a mai declarat Ciuhandu.

În ceea ce priveşte veniturile trimise la bugetul de stat situaţia este şi mai proastă, suma colectată fiind de 1,644 miliarde de lei, în scădere cu 13,21% faţă de veniturile încasate la 30 noiembrie 2008. Ca dovadă că activitatea în scădere a firmelor este principalul motiv al situaţiei existente, să spunem că veniturile sunt mai mici din cauza diminuării veniturilor încasate la TVA, drepturi vamale şi impozit pe profit. La acest din urmă indicator s-

a înregistrat o scădere de 20,31% faţă de anul 2008 (un minus de 60 milioane de lei), scădere explicată de reprezentanţii Direcţiei de Finanţe Timiş prin pierderile înregistrate de agenţii economici, cauzate de criza financiară. La impozitul pe venit, care reprezintă peste o treime din totalul veniturilor bugetului de stat, suma încasată a crescut cu 2,84%, semn că angajaţii timişeni nu au câştigat mai puţin decât anul trecut. Taxa pe valoarea adăugată încasată pentru operaţiuni interne a înregistrat o scădere cu 10,29%, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent (un minus de 103 de milioane de lei).