Liviu Borha, unul dintre vicepresedinti, este in aceeasi situatie. Celalalt vicepresedinte, Adam Craciunescu, impreuna cu secretarul Petrisor Nadastean care impart aceeasi masina aveau la dispozitie, pana acum 600 litri de benzina in fiecare luna, iar acum au, impreuna, 150 de litri lunar.

Doar unul din cele doua microbuze apartinand CJT a ramas cu aceeasi cota de carburant (400 litri lunar), deoarece acesta mai face cate o inspectie in traficul rutier.

In medie, consumul de carburanti a fost redus la jumatate. Daca pana acum se cheltuiau lunar 34.350 litri de carburant, de acum inainte se vor cheltui doar 25.500 de litri pe luna. La o medie de 4,5 lei pe litru de carburant, rezulta o economie de 10.000 de euro lunar pe care o face CJT prin aceste masuri. Reprezentantii CJT spun ca aceasta solutie era necesara avand in vedere conditiile economice din tara.

La capitolul dizolvări voluntare ale activităţii, Timişul stă şi mai bine. În şase luni, din ianuarie până la sfârşitul lunii iunie, doar 16 întreprinzători au fost nevoiţi să-şi închidă total activitatea. Pentru comparaţie, anul trecut în primul semestru un număr de 600 de firme au fost închise din propria iniţiativă a acţionarilor sau asociaţilor. Scăderea este de 97,33%

Singurul capitol unde s-a înregistrat o creştere semnificativă, de 50%, a fost cea a radierilor de firme. Dacă în prima jumătate a anului trecut 651 de afaceri au fost închise de Oficiul Registrului Comerţului Timiş, după primul semestru al acestui an 977 de societăţi comerciale au intrat în această procedură. Mare parte dintre radieri au apărut ca urmare a nerespectării legislaţiei de către patroni, aceşti nu şi-au reînnoit actele de firmă, fiind radiate din oficiu.

După cum se poate observa, numărul firmelor închise în aceste ultime luni a scăzut semnificativ. Anul trecut societăţile închise au fost foarte multe, mai ales ca urmare a introducerii impozitului minim pe activitate, mulţi întreprinzători au fost nevoiţi să-şi închidă firma din cauză că, fie nu desfăşurau activitate care să justifice plata unui asemenea impozit, fie că profitul obţinut era mai mic decât cel plătit la stat, ceea ce făcea activitatea nerentabilă.

Primarul Gheorghe Ciuhandu este de parere ca masurile luate de Guvern, care obliga administratiile locale sa-si concedieze angajatii, sunt „intempestive si sfideaza asa-zisa autonomie locala care nu exista”.

Edilul-sef al Timisoarei a fost informat joi dimineata printr-o adresa primita de la Bucuresti ca numarul angajatilor din Primariei trebuie sa fie de cel mult 800, fapt ce presupune restructurari.

„Cifra care se vehicula inainte, 1.400, era rezonabila. Dar potrivit Ordonantei de Guvern va trebui sa ramanem cu 800 de angajati. Avem trei teatre in subordine, am preluat Directia de Evidenta a Populatiei, iar Ordonanta e un text sec care nu tine cont de toate acestea. Voi face o analiza si voi vedea ce masuri voi lua, dar voi cere lamuriri suplimentare si de la Guvern”, a declarat primarul Gheorghe Ciuhandu. El a adaugat ca “se sfideaza autonomia locala prin aceasta conducere autoritara a actualului guvern. O sa tragem consecintele acestor decizii. Ne-am vandut la FMI si la straini si acum trebuie sa punem in aplicare masurile astea”.

Acesta a mai precizat ca oricum municipalitatea lucreaza cu mai putini oameni decat prevede organigrama.

„Ma revolta acest lucru si serviciile publice vor avea de suferit. Oamenii care vor primi leafa cu 25% mai mica nu vor mai fi la fel de eficienti”, este de parere Gheorghe Ciuhandu.

Potrivit purtatorului de cuvant al Primariei, pe statul de plata al institutiei figureaza 457 de angajati la municipalitate, 335 la Politia Comunitara, 114 la Serviciul Administrarea Locuintelor, 26 la Casa de Cultura, 6 la Inspectorul pentru Situatii de Urgenta, 15 la Gradina Zoologica si 133 la Serviciul Asistenta Medicala scolara. In total, 1086 de oameni.

In ceea ce priveste Directia de Asistenta Sociala, Directia Fiscala, teatrele si Filarmonica Banatul, aflate in subordinea Primariei, acestea au personalitate juridica si se autofinanteaza.

Mai sunt unii, putini, interesati de case. La cinci saptamani de la anuntarea masurilor de austeritate de catre guvernanti, www.imobiliare.ro a efectuat o analiza cu privire la tipurile de proprietati pe care le cauta romanii si modul in care optiunile lor au fost influentate de contextul social si economic actual. La nivel national, 70,4% din cautarile efectuate in segmentul rezidential in perioada 6 mai – 9 iunie 2010 s-au indreptat catre apartamente, 21,2% au urmarit case sau vile si doar 8,4% au vizat terenuri pentru constructii.

In privinta preturilor, la Timisoara, procentul cautarilor care au vizat apartamente de pana in 40.000 de euro este de 93,2%. 2,9% din cautari au urmarit apartamentele cu preturi cuprinse intre 40.000 si 60.000 de euro; 1,4% se refera la apartamente cu preturi cuprinse intre 60.000 si 80.000 de euro, iar 2,5% din cautari au fost orientate spre apartamentele cu preturi peste 80.000 de euro.

Brasovul s-a remarcat printr-un numar mai mare al cautarilor care au vizat terenuri: 11,2% din totalul cautarilor, valoare mult peste media nationala. La polul opus se afla Iasiul, unde doar 1,4% din cautari au avut ca rezultat terenurile pentru constructie. In Capitala, procentul este de 2,4%, in Timisoara 2,6%, In Cluj-Napoca 2,9%, iar in Constanta 3,4%.

Dintre cele sase mari orase analizate individual, Iasiul iese in evidenta prin procentul mai mare al cautarilor de case si vile: 20,1% din totalul cautarilor, urmeaza Timisoara cu 15,1%, Bucuresti cu 13,9%, Brasov cu 13,1%, Cluj-Napoca cu 12,3% si Constanta cu 10,6% din totalul cautarilor. Cei mai multi vizitatori care isi doresc apartamente, se afla in Constanta unde aceasta categorie rezidentiala aduna 86% din totalul cautarilor. Urmeaza Cluj-Napoca cu 84,9%, Bucuresti cu 83,7%, Timisoara cu 82,3%, Iasi cu 78,5%, respectiv Brasov cu 75,8%.

“Apetitul romanilor pentru apartamente vechi este in prezent foarte ridicat. Din numarul total al cautarilor care au vizat apartamente, in absolut toate cele sase mari orase analizate, proportia cautarilor care au avut ca rezultat apartamente vechi este covarsitoare: 98,2% din cautarile de apartamente efectuate de vizitatorii din Timisoara, 98,4% in Iasi, 98,6% in Brasov si Constanta, 98,7% in Cluj-Napoca, respectiv 99,5% in Bucuresti“, explica Adrian Erimescu, director general www.imobiliare.ro. Un alt fapt interesant il reprezinta distributia cautarilor care au vizat apartamente in marile orase pe nivele de pret.

Situatia este foarte asemanatoare pentru orasele mari din provincie, doar in Capitala lucrurile fiind putin diferite. 96,2% din cautarile pe apartamente in Brasov au vizat apartamente cu preturi de pana in 40.000 de euro; 2,1% se refera la apartamente cu preturi cuprinse intre 40.000 si 60.000 de euro; 0,9% s-au incadrat in palierul 60.000 – 80.000, iar 0,8% din cautari au avut ca rezultat apartamente cu preturi mai mari de 80.000 de euro. In Cluj-Napoca, 96,2% din totalul cautarilor pe apartamente au vizat apartamente cu preturi de pana in 40.000 de euro; 1,6% au avut ca rezultat apartamente cu preturi cuprinse intre 40.000 si 60.000 de euro; 1,1% s-au incadrat in palierul 60.000 – 80.000, iar 1,2% din cautari au urmarit apartamente cu preturi mai mari de 80.000 de euro.

In ceea ce priveste cautarile realizate pe apartamente in municipiul Constanta, 94,5% din totalul acestora au vizat apartamente cu preturi de pana in 40.000 de euro; 3,4% au avut ca rezultat apartamente cu preturi cuprinse intre 40.000 si 60.000 de euro; 1,2% s-au incadrat in 60.000 – 80.000, iar 0,8% din cautari au urmarit apartamente cu preturi mai mari de 80.000 de euro.

Situatia nu este foarte diferita nici la Iasi, astfel incat 95,3% din cautari au urmarit apartamente cu preturi de pana in 40.000 de euro; 2,2% s-au referit la apartamente cu preturi cuprinse intre 40.000 si 60.000 de euro; 1,4% au vizat apartamente cu preturi cuprinse intre 60.000 si 80.000 de euro, iar 1,1% au avut ca rezultat apartamente cu preturi de peste 80.000 de euro. In Capitala situatia se prezinta in felul urmator: 88,7% din cautarile efectuate pe categoria apartamente au vizat apartamente cu preturi de pana in 40.000 de euro; 5,7% se refera la apartamente cu preturi cuprinse intre 40.000 si 60.000 de euro; 2,8% s-au orientat spre apartamente cu preturi cuprinse intre 60.000 si 80.000, iar 2,8% din cautari au avut ca rezultat apartamente cu preturi mai mari de 80.000 de euro.

Desi procentul cautarilor care au vizat apartamente scumpe este mic, numarul total al cautarilor care au avut ca rezultat acest tip de apartamente este de 28.166 in cele cinci saptamani care au trecut de la anuntarea masurilor de austeritate.

Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie şi Societatea Naţională de Medicina Familiei constată cu îngrijorare instaurarea unui regim de teroare promovat de Casa Naţională de
Asigurări de Sănătate şi susţinut de unele case de asigurări judeţene, din toată ţara. Medicii de familie spun că reprezentanţii caselor de asigurări au aplicat, chiar în lipsa metodologiei de control, deci ilegal, amenzi la primul control. “Nu ne imaginăm de ce trebuie să fim supuşi unor astfel de presiuni, în condiţiile în care, în România, deficitul de medici a atins deja cota de avarie, a dispărut orice formă de respect a profesiei medicale din partea autorităţilor şi sistemul de sănătate se prăbuşeşte încet, dar sigur. Ca urmare a celor de mai sus, medicii de familie sunt decişi să ia în considerare rezilierea convenţiilor de eliberare de concedii medicale încheiate cu casele de asigurări, dacă această politică păguboasă, de a aduce bani cu orice preţ la buget, nu va înceta”, susţin medicii.

“Prin acest protest, am încercat să sensibilizăm parlamentarii pentru a respinge măsurile ce presupun reducerea salariilor şi a pensiilor”, au mai spus sindicaliştii.

Cei aproape 65.000 de funcţionari afiliaţi Federaţiei vor continua însă protestele de stradă alături de sindicaliştii din Cartel Alfa, urmând să participe la mitingurile din ţară şi la lanţul uman ce va fi format în jurul Parlamentului în ziua votului privind moţiunea de cenzură faţă de măsurile de austeritate, au mai precizat reprezentanţii FNSA.

Angajaţii din învăţământ continuă, deocamdată, greva, eventuala decizie privind suspendarea protestului urmând să fie luată după “o evaluare” la nivel naţional. “E treaba funcţionarilor publici dacă ei au încetat greva. Noi nu o suspendăm decât după ce evaluăm protestul efectuat până acum în ţară”, a declarat, pentru NewsIn, liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Aurel Cornea.

Liderul Sindicatului Liber al Salariaţilor din Primăria Timişoara, Tiberiu Negrei, declara zilele trecute că angajaţii acestei instituţii şi de la serviciile publice din subordinea consiliului local vor intra în grevă din 1 iunie, şi nu din 31 mai, pentru a nu pierde drepturile speciale, pentru hrană şi ţinută, şi pe luna mai, din cauza unei singure zile, conform prevederilor contractului colectiv de muncă. Nu se ştie însă nici dacă va fi grevă generală de marţi, din 1 iunie, pentru că mulţi dintre funcţionarii publici nu semnaseră, până luni, tabelele pentru participarea la acţiunea de protest. Motivul? Oamenii nu vor să resimtă şi protestele la buzunare, să li se taie din bani, mai ales că guvernanţii au hotărât să le reducă salariile cu 25 la sută.

„S-a promis de către colegi, pentru ca să nu se pierdă drepturile pentru hrană şi ţinută pe luna mai, să nu fie sacrificate ambele luni, şi mai, şi iunie, să intrăm în grevă de marţi. Vom constata marţi care va fi situaţia. Nu am centralizat încă semnăturile, trebuie să strângem tabelele nominale din toate birourile”, ne-a declarat, luni, Negrei.

Reprezentanţii primăriei spun însă că programul cu publicul se va desfăşura în condiţii normale şi începând de marţi. „Eu, la Direcţia Fiscală, am avut discuţii cu şefii de la principalele compartimente care desfăşoară program cu publicul, de la registratură şi casierii, care mi-au spus că vor lucra. Noi n-am forţat pe nimeni nici să lucreze, nici să facă grevă, fiecare a făcut după cum i-a dictat conştiinţa. A fost distribuit un tabel privind strângerea de semnături cu privire la declanşarea grevei, şi nu cu persoanele care participă, urmează să vedem marţi care va fi situaţia”, ne-a declarat directorul Direcţiei Fiscale a Municipiului Timişoara, Adrian Bodo.

Oficialii instituţiei spun că a fost distribuit un tabel cu o formulare ambiguă, care face referire la acordul privind declanşarea grevei, şi nu participarea efectivă la protest.

„La camera 12, la Centrul de Consilieri Cetăţeni, se va lucra marţi după programul normal, la toate ghişeele, atât la depuneri de acte, cât şi la eliberare”, a arătat şi Violeta Mihalache, şefa Direcţiei Comunicare a primăriei. Rămâne de văzut cum se va prezenta marţi situaţia.

Printre participanţi s-au numărat secretarul de stat din cadrul Administraţiei şi Internelor Marius Martinescu, primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă, în calitate de preşedinte al Asociaţiei Municipiilor din România, primarul din oraşul Sânnicolau Mare, Dănuţ Groza, ca reprezentant al Asociaţiei Oraşelor din România, şi primarul din localitatea Dudeştii Noi, Alin Nica, din partea Asociaţiei Comunelor din România.

Martinescu a vorbit pe scurt despre sursele de finanţare aflate la dispoziţia autorităţilor locale, precizând faptul că o sursă care nu este suficient accesată o reprezintă fondurile europene. El a admis că o dificultate pentru administraţiile locale o reprezintă asigurarea părţii de cofinanţare la proiectele europene, dar a amintit că printr-o recentă ordonanţă de guvern împrumuturile pot fi garantate de către stat.

„Legat de finanţările europene, ar trebui să existe un fond de cofinanţare naţional, pentru că împrumuturile au costuri, dobânzi, şi să existe o scutire de TVA pe proiectele europene şi nu doar o rambursare”, a replicat primarul liberal Alin Nica. Acesta a reclamat distribuirea inechitabilă, pe criterii politice, a fondurilor către administraţiile publice locale, de la nivel central, lucru care s-a accentuat în ultima perioadă în opinia sa. „De aceea avem în judeţul Timiş cele mai proaste drumuri din ţară şi avem în judeţe din Moldova drumuri foarte bune. Ar trebui să investim poate mai mult sau în aceeaşi măsură în zone cu potenţial mare de dezvoltare cum este judeţul Timiş, cum sunt judeţele de vest ale României. (…) Problema ţine de cadrul legislativ pe care noi îl avem la ora actuală, care permite o astfel de alocare a banilor. Pe măsură ce avansăm în timp, decalajul între urban şi rural se măreşte, în loc să scadă”, a adăugat tânărul primar din Timiş.

Mai mult, Alin Nica crede că va fi din ce în ce mai greu pentru un primar care nu este în partidul de guvernământ să acceadă la fondurile europene, pentru că lucrurile au fost politizate şi în acest sector, la programele pentru dezvoltare rurală de exemplu fiind introdus ca şi criteriu gradul de sărăcie, care lasă loc subiectivismului politic în opinia sa.

Falcă a intervenit şi a declarat că nu vrea să intre în polemică cu „colegul mai tânăr”, dar atunci când s-au făcut criteriile cu gradul de sărăcie „era 2007-2008, iar ministru era Remeş”. „E clar că atunci când unii sunt la guvernare dau mai mult la ăia, să nu ne ascundem!”, a admis totuşi, în faţa celorlalţi participanţi la simpozion, primarul democrat-liberal din Arad.

Cât despre eficientizarea activităţii administraţiilor locale în aceste vremuri de criză, în opinia lui Falcă ar trebui în primul rând să fie gestionate corect cele trei surse de venituri de care pot dispune acestea, de la bugetul local, bugetul de stat şi fondurile europene, autorităţile locale ar trebui „să consume puţin” şi să aloce un procent important investiţiilor. „De doi ani de zile, în România, administraţia pe care o conduc eu are cel mai mare procent al bugetului alocat investiţiilor, iar lucrul acesta se vede, pentru că astăzi în România sunt trei unităţi administrativ-teritoriale care au creşteri de venituri, una fiind Aradul”, a punctat Gheorghe Falcă la Timişoara. La întâlnirea de joi nu a luat parte niciun reprezentant la vârf al Primăriei Timişoara.

Doar în primul trimestru al acestui an, un număr de 265 de executări silite au fost demarate de bănci în Timiş, a anunţat Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Nici ardelenii nu stau mai bine din punct de vedere al datornicilor la bănci. Clujul ocupă locul doi, cu 235 de executări silite iar vecinii din Arad sunt pe locul trei al podiumului, cu 210 proceduri de executare silită înregistrate. Datele Băncii Naţionale a României arată că valoarea restanţelor înregistrate la clienţii din Timiş au fost în martie, ultima lună cuantificată, de 206 milioane lei la creditele acordate în lei (din 2,2 miliarde de lei sold total al creditelor) şi de 196 milioane de lei la creditele acordate în alte valute (din 4,7 miliarde de lei sold total al creditelor în alte valute).

Cu 2% a crescut numarul tranzactiilor imobiliare in primele trei luni ale acestui an fata de aceeasi perioada din 2009, de la 78.321 de operatiuni la 79.965 de operatiuni, a anuntat Uniunea Notarilor Publici din Romania. Astfel, in luna martie din 2010 s-au incheiat cele mai multe tranzactii, mai precis 32.617, cu 26% mai multe decat in februarie si cu peste 50% comparativ cu ianuarie. Criza financiara si-a pus amprenta asupra sectorului constructiilor imobiliare care evolueaza destul de lent. Anul recut, numarul tranzactiilor imobiliare s-a diminuat cu 27,28% fata de 2008, fiind realizate 352.518 operatiuni. Ca o fi crestere sau nu, multi ani dupa aceasta criza lucrurile nu vor mai evalua la fel.

Pe plan local, apogeul a fost inregistrat intre anii 2006-2008 cand au fost scoase din circuitul agricol sute de hectare pe raza Timisoarei si a unor localitati din apropierea orasului.

Potrivit datelor furnizate de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Timis, operatiunile de scoatere a terenurilor din circuitul agricol au inceput, bineinteles, imediat dupa anul 1989, cresterile fiind evidente din anul 1992, cu varfuri mai mari in anii 1998, 2001 (peste 70 de hectare pentru fiecare din acesti doi ani in apropierea orasului nostru) si cu o majorare mai substantiala in 2004 (spre 150 ha) pentru suprafetele scoase din circuitul agricol in jurul municipiului Timisoara, valori in crestere, dar mai mici decat cele pentru orasul de pe Bega, fiind observate si pentru localitatile Giroc si Dumbravita (aproape 50 ha fiecare in 2004).

Din 2005, pentru zona Timisoara interesul scade, insa se mareste numarul terenurilor scoase din circuitul agricol pentru localitatile Sag (maxim atins in 2005, de 60 ha) si Giroc (aceasta din urma localitate atingand o valoare maxima a terenurilor scoase din circuitul agricol in 2007, cu peste 70 ha, alaturi de Dumbravita, cu 100 ha).

Numarul de hectare scoase din circuitul agricol creste inca din 2004 si in cazul localitatii Sanandrei, pana spre 180 de ha in anul 2006, apoi scade la 140 in 2007 si se ridica la aproape 200 ha la finele anului 2008, dupa care scade brusc la 25 ha in 2009.

Insa cea mai spectaculoasa  marire a numarului de suprafete scoase din circuitul agricol s-a inregistrat pentru localitatea Mosnita Noua, aici cresterea fiind continua din 2005, de la aproximativ 15 ha, pana la 280 ha la finele anului 2007, apoi in scadere la 190 ha la sfarsitul anului 2008 si in usoara crestere la 190 ha in 2009. In acest din urma an, aproape toate aceste operatiuni de scoatere a terenurilor din circuitul agricol au stagnat.