Preşedintele Societăţii Timişoara, Florian Mihalcea, consideră încă de actualitate Legea lustraţiei, chiar dacă au trecut 20 de ani de la căderea regimului comunist în România, iar foştii nomenclaturişti au împlinit între timp vârste înaintate.

Astfel, pentru a comemora acest moment, membrii Societăţii Timişoara au pregătit mai multe manifestări care se vor derula pe parcursul acestei săptămâni şi care vor culmina cu decernarea premiiilor Societăţii Timişoara.

„Noi vrem să profităm de această ocazie pentru a reaminti partidelor politice, cum ar fi PDL, PNL şi UDMR, că şi-au exprimat acordul să existe o Lege a lustraţiei. Au majoritatea în parlament aşa că nu ar fi o problemă adoptarea acestei legi. În acest moment Legea lustraţiei a trecut de Senat şi se află într-un sertar la Camera Deputaţilor”, a spus Mihalcea.

Pe de altă parte, Societatea Timişoara, împreună cu europarlamentarul Laszlo Tokes au iniţiat o acţiune prin care doresc înfiinţarea unui Tribunal internaţional pentru judecarea crimelor comuniste, după modelul „Procesului de la Nuremberg”.

„Iniţiativa înfiinţării unui Tribunal internaţional pentru judecarea crimelor comuniste din toate statele foste totalitariste a pornit de la Timişoara. Toată această acţiune a pornit printr-o colaborare între Societatea Timişoara şi europarlamemantarul Laszlo Tokes, tocmai la 20 de ani de la comemorarea victimelor revoluţiei române. Împreună am decis să cerem Parlamentului European să dea o rezoluţie şi să facă presiuni asupra Consiliului de Securitate al ONU, pentru a înfiinţa acest tribunal după modelul celui existent după al doilea război mondial”, a declarat Mihalcea.

Membrii Societăţii Timişoara consideră că un astfel de Tribunal internaţional şi o Lege a lustraţiei sunt necesare, chiar dacă în viaţă ar mai fi doar 1.000 de foşti nomenclaturişti. Ei au dat ca exemplu recentul caz al lui Marian Clita, care a fost condamnat în România la 20 de ani de închisoare, în 2000, pentru uciderea dizidentului Gheorghe Ursu. Eliberat după doar opt ani, Clita a ucis, recent, o stewardesă la Copenhaga.

Numărul de dosare soluţionate în anul 2009 a fost de 20.436. Şeful Tribunalului Timiş, Eduard Smîntînă, recunoaşte că au existat şi probleme. „Anul trecut a fost unul greu. Asta pentru că angajaţii instituţiei au fost şi în grevă timp de aproape o lună, iar soluţionarea unor dosare a fost întârziată. De asemenea, am avut probleme şi cu banii, de aceea am acumulat mai multe datorii la utilităţi. Aproape în fiecare lună eram ameninţaţi cu debranşarea de la energia electrică. Vă daţi seama ce s-ar fi întâmplat dacă ajungeam într-o asemenea situaţie. Avem probleme şi cu personalul, care în momentul de faţă este insuficient. Avem tone de dosare care trebuiesc aranjate. Aici personalul a fost înţelegător. Aşa că femeiile de serviciu din instituţia noastră mai aranjează şi dosare din când în când. De asemenea, avem o maşină nouă primită care stă de mai bine de un an în curtea instituţiei pentru că nu avem şofer. Este greu să îţi desfăşori activitate în asemenea condiţii. Una peste alta, pot spune că sunt mulţumit de activitatea judecătorilor pe care îi conduc”, spune şeful Tribunalului Timiş, Eduard Smîntînă. În acest an, mai marii Tribunalului au planuri măreţe. Ei vor ca toate dosarele avute în lucru să fie publicate  pe Internet, aparatura necesară fiind deja achiziţionată. Însă pentru acest lucru ar trebui făcute noi angajări în sistem. Aşa că visele judecătorilor timişoreni depind foarte mult de guvernanţii de la Bucureşti.

Taxa ar fi trebuit să intre în vigoare încă din 1 ianuarie 2010, dar primăria a amânat aplicarea ei pentru că nu a reuşit să definitiveze chestiunile legate de încasarea banilor de la cei vizaţi. Joi însă, municipalitatea a început deja să monteze la principalele intrări în oraş indicatoare pentru transportatori, prin care şoferii sunt atenţionaţi că se interzice accesul în Municipiul Timişoara pentru vehiculele cu masa peste 7,5 t.

Oficialii Primăriei Timişoara au venit şi cu o serie de precizări în ceea ce priveşte această taxă. Spun că drumurile din oraş sunt distruse de camioane, o gramadă de bani se duc, an de an, pe reparaţii, iar de la Bucureşti nu ne vine niciun leu. „De la bugetul de stat nu vine niciodată niciun leu pentru drumurile europene care tranzitează Timişoara, deşi timişorenii plătesc la bugetul statului în total aproximativ 10 milioane de euro pe an taxe de drumuri. Nu suntem singura autoritate a administraţiei publice locale care pune taxe speciale pentru a descuraja trecerea autovehiculelor de mare tonaj. Astfel de taxe au instituit şi consiliile judeţene Giurgiu, Cluj, Tulcea şi Timiş, precum şi unele consilii locale. (…) CJT aplică de mai mulţi ani taxe speciale legale pentru autovehicule de mare tonaj”, se arată într-un comunicat al primăriei.

Reprezentanţii municipalităţii îi răspund şi prefectului Mircea Băcală şi spun că decizia sa este abuzivă. „Taxa de tranzit nici nu poate fi considerată una discriminatorie. Atât timp cât vorbim de un tranzit, taxa nu poate fi aplicată celor care domiciliază aici şi îşi plătesc aici taxele şi impozitele. Ca atare, considerăm abuzivă atacarea de către prefectul judeţului în contencios administrativ a hotărârii privind taxa de tranzit pentru autovehiculele de mare tonaj, aprobată de Consiliul Local Timişoara”, se mai arată în comunicatul primăriei.

„Dacă introduc doar o restricţie, fără a menţiona despre achitarea vreunei taxe, şi au avizul Comisiei de circulaţia, atunci este în regulă”, a declarat prefectul Mircea Băcală. Pe de altă, parte, Băcală a afirmat că a informat municipalitatea despre faptul că hotărârea de consiliu local privind administrarea taxei de tranzit a fost deja atacată în instanţă.

Rămâne de văzut cum vor reacţiona transportatorii. Restricţia montată pe Calea Lugojului, de exemplu, este greu vizibilă, chiar şi pentru şoferii autovehiculelor de mare tonaj, deoarece se află chiar în spatele fostului punct de control al Miliţiei.

Potrivit reprezentanţilor primăriei, documentaţia nu a fost aprobată pentru că beneficiarul nu a vrut să cedeze o porţiune de teren pe care municipalitatea intenţionează să construiască un drum. „Din punct de vedere urbanistic, documentaţia nu a întrunit condiţiile conform legislaţiei, necorelând interesele generale ale colectivităţii locale cu interesele particulare în valorificarea terenului”, arată raportul Direcţiei de Urbanism. Proprietarul a acţionat primăria în instanţă şi a obţinut o sentinţă definitivă şi irevocabilă care obligă primăria să aprobe construcţia. Dacă municipalitatea nu pune sentinţa în aplicare este obligată să plătească o penalizare de 100 de lei pentru fiecare zi de întârziere.

În acest an au mai existat două cazuri în care consilierii locali au fost obligaţi să aprobe construcţii pentru care Direcţia de Urbanism a Primăriei Timişoara nu şi-a dat acordul.

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara au hotărât ca, începând de ieri, să intre şi ei în grevă, în semn de solidaritate cu protestul colegilor judecători, atât din Timişoara, cât şi din ţară. Motivul? Proiectul legii unice de salarizare. Astfel că, se va suspenda programul de audienţe cu publicul şi se va reduce programul cu petiţionarii la 2 ore pe săptămână, respectiv în zilele de marţi şi joi de la 11.00 – 12.00.

De asemenea, procurorii îşi rezervă dreptul de a nu participa la alegerile prezidenţiale, refuzând să fie prezenţi în cadrul birourilor electorale. Până la soluţionarea problemelor magistraţilor, procurorii vor desfăşura doar activităţi de urmărire penală proprie şi supraveghere a cercetărilor penale care reclamă urgenţă.

Magistraţii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecatoria Timisoara vor să atragă atenţia asupra riscului blocării întregii activităţi din cauza subfinanţării sistemului judiciar. Mai mult decât atât, aceştia se plâng că prin reducerea salariilor sunt discriminaţi faţă de celelalte autorităţi ale statului.