Reprezentantii firmei de constructii au dat asigurari ca se vor respecta cotele proiectate. Se lucreaza pe aceasta strada pe mai multe tronsoane deodata, astfel incat sa fie respectat termenul de 15 octombrie pentru finalizarea lucrarilor. De asemenea, Grindeanu a mers joi si pe santierul de pe bd. Brancoveanu, despre care afirma ca lucrarile nu sunt in grafic si nu s-a avansat cu nimic fata de ziua precedenta, iar constructorii nu isi respecta angajamentele. Viceprimarul Sorin Grindeanu a monitorizat zilnic lucrarile de la acest obiectiv, deoarece este o artera importanta de circulatie si a constatat ca nu se lucreaza in ritmul dorit.

„Am delegat un angajat din cadrul Primariei care sa stea permanent sa supravegheze lucrarile de pe Brancoveanu. Sunt satul sa tot arunce vina de pe unul pe altul, atata timp cat am avut discutii despre corelarea lucrarilor cu reprezentantii tuturor societatilor implicate in aceste lucrari Fiecare va trebui sa respecte ceea ce s-a convenit”, a declarat viceprimarul Sorin Grindeanu. Edilul va monitoriza, in continuare, zilnic marile lucrari din Timisoara.

Haosul care domneşte în multe birouri din Primăria Timişoara este resimţit în deciziile finale care ajung să se ia în Consiliul Local, hotărâri ce afectează tot oraşul. Lăsând la o parte motivaţiile unor hotărâri, multe dintre acestea sunt aprobate pe sub mână, introduse în consiliu pe ultima sută de metri sau fără a fi consultaţi cetăţenii în termenii prevăzuţi de lege.

Nu o dată s-a întâmplat ca unii dintre consilieri să refuze efectiv să voteze pentru că sunt în necunoştinţă de cauză. Cel mai acid din acest punct de vedere a fost consilierul Ciprian Jichici care a reclamat în nenumărate rânduri că  i s-au pus sub nas proiecte pentru care trebuia să voteze fără a şti exact ce presupun ele.

Dezastrul este confirmat şi de Corpul de Control al Primului-Ministru, care a făcut verificări la primărie. Într-un raport ajuns în posesia ziarului „Adevărul de Seară”, secretarul de stat Sorin Alăzăroaie arată că „nu a fost respectată obligaţia de aducere la cunoştinţa publicului cu 30 de zile înainte de supunerea spre adoptare şi nu a fost respectat termenul de 10 zile pentru primirea în scris a sugestiilor”. Acelaşi raport al Corpului de Control arată că „potrivit atribuţiilor prevăzute în fişa postului, pregătirea lucrărilor supuse dezbaterii Consiliului Local şi comisiilor de specialitate revine secretarului Primăriei (n.r. Ioan Cojocari)”.

Secretarul Ioan Cojocari a refuzat să comenteze situaţia.  Dezastrul birocratic din primărie este confirmat şi de un ONG timişorean care monitorizează hotărârile Consiliului Local. Verificările atente ale ONG-ului timişorean arată că în perioada ianuarie-iunie 2010 s-au adoptat 294 de hotărâri dintre care doar 81 au respectat termenul de 30 de zile dinaintea şedinţei în care proiectele trebuiau afişate pe site.

Neatenţia, nepăsarea sau chiar incompetenţa funcţionarilor din primărie duce la situaţii în care se iau hotărâri fără respectarea legii care se referă la transparenţa decizională. Aceste decizii sunt atacate în instanţă şi ajung să fie anulate. O astfel de hotărâre este celebra HCL 300, care se referă la construcţia de blocuri între case. Decizia consilierilor care permitea astfel de construcţii a fost anulată în instanţă pe motive de procedură. În situaţia acestei hotărâri sunt şi altele luate la viteză, pe sub mână.

Aleşii locali timişoreni au aprobat, la începutul lunii august, noile organigrame pentru aparatul de specialitate al primarului, Direcţia Fiscală, Poliţia Comunitară şi Direcţia de Evidenţă a Persoanelor. Noile organigrame au fost elaborate potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 63 din 2010, prin care a fost stabilit un număr maxim de posturi pentru administraţiile publice locale, în funcţie de normativele de personal trimise Primăriei Timişoara de prefectul de Timiş Mircea Băcală. Numărul de posturi a fost calculat în funcţie de numărul de locuitori.

Per total, din aparatul de specialitate al primarului şi celelalte servicii înfiinţate prin hotărâri de consiliu local care se încadrează în prevederile OUG 63 ar fi trebuit să fie daţi afară 209 angajaţi. Până acum nu a fost nimeni pus pe liber, potrivit reprezentanţilor Direcţiei de Comunicare a primăriei.

La Poliţia Comunitară Timişoara ar trebui să rămână 311 angajaţi, numărul maxim de posturi admis, fiind prevăzut un post la 1.000 de locuitori. Şeful Poliţiei Comunitare Timişoara, Doru Spătaru, spune că se lucrează la punerea în aplicare a OUG 63 şi după reorganizare ar trebui să plece 36 de oameni de la Poliţia Comunitară, principalele criterii după care se vor face concedierile fiind, potrivit legii, calificativele profesionale obţinute de-a lungul anilor, abaterile şi sancţiunile disciplinare.

La Direcţia de Evidenţă a Persoanelor Timişoara, care funcţionează în subordinea consiliului local, din 101 posturi aprobate iniţial şi 63 ocupate ar fi trebuit să rămână 48 de angajaţi.

Primăria Timişoara a contestat în instanţă adresa primită de Prefectura Timiş prin care i se comunicau normativele de personal potrivit OUG 63, unul dintre motive fiind faptul că la calcularea numărului maxim de posturi la Evidenţa Persoanelor şi Poliţia Comunitară reprezentanţii prefecturii au ţinut cont de un recensământ vechi, de numărul de locuitori ai oraşului comunicat de Institutul Naţional de Statistică, şi nu cel existent potrivit datelor de la Evidenţa Persoanelor, care este mai mare. Recent, municipalitatea a primit câştig de cauză în instanţă, ceea ce înseamnă că unii dintre funcţionari putea scăpa de concediere.

De asemenea, cei de la primărie au atras atenţia că Direcţia de Evidenţă a Persoanelor Timişoara sunt arondate încă 28 de localităţi din judeţ, de a căror populaţie nu s-a ţinut cont la stabilirea numărului maxim de posturi.

Dacă iniţial reprezentanţii municipalităţii timişorene avertizau că de la 1 septembrie 2010 nu vor mai asigura serviciile necesare pentru aceste localităţi dacă trebuie să facă reduceri mari de personal, acum autorităţile locale s-au răzgândit şi au revenit asupra acestei decizii.

Instanţa a admis cererea primăriei de suspendare a adresei prefectului, spun reprezentanţii municipalităţii. Oricum, prefectul a anunţat că va face recurs la decizia instanţei, deci lucrurile nu sunt bătute în cuie.

Investitia va fi realizata de Plaza Centers si se ridica la 80 de milioane de euro. Lucrarile se vor intinde pe parcursul a doi ani, astfel ca Timisoara Plaza de pe Calea Dorobantilor va fi dat in folosinta in al doilea semestru din 2013. Camelia Ioó, leasing coordinator la Plaza Centers Management Romania, ne-a declarat ca mall-ul va avea trei etaje, iar pe langa diferite magazine de imbracaminte, incaltaminte, accesorii, proiectul mai prevede un cinematograf, un supermarket, o sala de fitness, magazine de electronice, restaurante si cafenele. De asemenea, vor fi amenajate 1.300 de locuri de parcare pentru clienti.

Planul Urbanistic Zonal „Complex multifunctional Timisoara Plaza-Shopping and Entertainment Center”, Calea Dorobantilor nr. 46-52, a fost aprobat de Consiliul Local inca din 24 februarie 2009, iar valabilitatea lui este de zece ani. Potrivit hotararii de consiliu, avand in vedere faptul ca un astfel de obiectiv genereaza un trafic semnificativ de vehicule, s-a elaborat un studiu de circulatie, prin care au fost prevazute doua sensuri giratorii, unul la intersectia Caii Dorobantilor cu bd. Simion Barnutiu si altul la intersectia str. Matasarilor cu str. Palmierilor.

„Nu sunt probleme foarte mari, spune prof.dr. Horia Vermesan, directorul executiv al DSP Timis. Putem spune chiar ca situatia s-a îmbunatatit fata de anul trecut, procentul unitatilor de invatamant unde nu se respecta normele igienico-sanitare scazand de la 21,7 in 2009 la 19,4 in acest an.

Pana una-alta, cu doua saptamani inainte de inceperea anului scolar mai exista totusi nu mai putin de 104 scoli cu probleme. Chiar si fara autorizatie, cursurile vor incepe insa peste tot.

„Am intocmit un plan de conformare pentru aceste scoli, plan care, daca va fi urmat, nu vor exista probleme din punctul nostru de vedere”, a declarat directorul DSP Timis.

Prefectul judetului Timis, Mircea Bacala, a fost insa mai transant. „Se impune sa reducem din unitatile sanitare neautorizate sanitar. Trebuie sa fim constienti ca este vorba de viitorul copiilor nostri”, a spus Mircea Bacala.

Nici la capitolul transport scolar lucrurile nu sunt perfecte. In prezent copiii merg sau vin de la scoala cu 63 de microbuze de 16 locuri, achizitionate din fondurile Ministerului Educatiei, in perioada 2006-2008, si cu 50 de microbuze asigurate de Consiliul Judetean.
Cei de la Inspectoratul Şcolar se plang insa ca microbuzele de la CJT sunt deja vechi, cu durata de normare depasita, asa ca ar mai avea nevoie de cel putin inca 24 de microbuze scolare noi pentru transportul elevilor in acest an.

Inspectoratul se cam plange de lipsa fondurilor si cand este vorba de investitii, de lucrari de reparatii, de intretinere si igienizari. Ministerul nu a alocat deloc fonduri in 2010 pentru continuarea unor lucrari incepute in anii trecuti, astfel incat ar mai fi nevoie de 25 100 mii lei, la care se adauga si plata datoriilor de 13 060 mii lei.

„Nu trebuie sa asteptati tot timpul bani de la guvern, a replicat prefectul Mircea Bacala. V-as sfatui mai degraba sa intocmiti proiecte pentru accesarea unor fonduri europene, care sunt disponibile si pot reprezenta o solutie”.

De altfel, prefectul de Timis crede ca foarte multi potentiali beneficiari de bani europeni nu sunt la curent cu modalitatea de a  accesa aceste fonduri.

„Exista cateva institutii care dezvolta proiecte si beneficiaza de finantari importante dar asta nu e suficient. Trebuie sa pornim o campanie, o adevarata caravana de informare care sa prezinte posibilitatile de accesare a fondurilor europene celor care ar putea face acest lucru, fie ei din Timisoara sau restul judetului” a aratat Mircea Bacala.

Si cum persoanele autorizate sa detina si sa foloseasca arme si munitii trebuie, potrivit legii, sa se  prezinte o data la 5 ani la unitatile de politie specializate pentru vizarea permisului de arma, intre 15 septembrie si 15 noiembrie vor fi verificate documentele eliberate sau vizate in anul 2005.

„Viza 2010” implica atat verificarea permiselor de arma tip A, care confera doar dreptul de detinere, cat si a celor de tip B, care confera dreptul de port si folosire, precum si a atestatelor de colectionar. „in evidentele noastre figureaza 248 de permise ai caror posesori trebuie sa se prezinte la noi pentru verificarea si vizarea documentelor, spune comisar-sef Adrian Dumbrava, cel care conduce Biroul Arme, Explozivi si Substante Toxice din cadrul IPJ Timis.

Dintre acestea, 238 sunt permise de tip B, restul fiind documentele care confera doar dreptul de detinere, de tip A”. in cadrul actiunii se va verifica indeplinirea conditiilor de acordare a autorizatiei de procurare a armelor letale, se vor identifica situatiile de incetare si suspendare a dreptului de detinere a armelor, respectiv de revocare si anulare a dreptului de port si folosire a armelor letale.

Totodata, va fi verificata si concordanta intre datele inscrise in permisul de arma, evidentele politiei si cele ale armelor detinute si corectarea erorilor constatate, constatarea deficientelor si aplicarea masurilor legale ce se impun in cazul incalcarii prevederilor Legii 295/2004 si a Codului Penal, precum si actualizarea evidentelor cuprinse in Registrului National al Armelor.

Marin Popescu a fost inspector de specialitate şi mai apoi inspector general adjunct în cadrul Inspectoratului Şcolar General Timiş. Se pare că Popescu a fost preferat de cei din PD-L în detrimentul Marianei Eftimie, care ocupase postul de inspector şcolar general înaintea lui Sandu Golcea. De fapt, doar în ultimul an, pe la cârma ISJ Timiş au trecut nu mai puţin de patru inspectori – Aurelian Sima, Mariana Eftimie, Sandu Golcea şi, acum, Marin Popescu.

Dacă Golcea va fi consilier al ministrului Educaţiei, mai puţin cert este viitorul celor doi inspectori adjuncţi care au revenit pe funcţii odată cu acesta – Cornel Petroman şi Ion Luican. Funeriu spunea săptămâna trecută, la Timişoara, că ministerul va face o evaluare a inspectorilor şcolari din toată ţara, la finele lunii august. Printre criteriile pe baza cărora aceştia vor fi promovaţi la nivel central sau schimbaţi se află cel al competenţei profesionale, dar şi cel al loialităţii faţă de programul şi obiectivele guvernării. Rămâne de văzut cum va arăta organigrama ISJ Timiş în urma restructurării inspectoratelor şcolare pe care o plănuieşte Ministerul Educaţiei, restructurare care va prevedea, cel mai probabil, reducerea numărului de inspectori şcolari.

Sefa Directiei de Dezvoltare mai spune ca, pe langa faptul ca lucrarile sunt taraganate din cauza licitatiilor blocate, nici forul competent sa solutioneze contestatiile nu isi face treaba la timp. „Exista un termen in care CNSC trebuie sa raspunda, dar nu o face la timp”, afirma aceasta.

Si licitatia pentru reabilitarea Pietei Iosefin a fost contestata tot de trei ori. „Exista un litigiu aflat pe rol la Curtea de Apel din Timisoara, cu termen de solutionare in luna septembrie”, a precizat Aurelia Junie, directorul Directiei de Dezvoltare din Primaria Timisoara. In ciuda intarzierilor provocate de contestarea licitatiilor in lupta firmelor de a castiga lucrari platite cu bani frumosi de la bugetul local, criza are si partea ei pozitiva.

Este vorba despre ieftinirea investitiilor, al caror pret da inapoi deoarece materialele si costul cu forta de munca scad cand e recesiune. Astfel, desi devizul initial al demolarii Pietei Iosefin si ridicarii in locul ei a unei cladiri moderne cu parter si doua etaje era de 4,5 milioane de euro, adica in jur de 19 milioane de lei, costul lucrarii s-a redus acum la 12 milioane de lei, potrivit Aureliei Junie.

Nu doar copiii, pietarii sau clientii lor au de pierdut pentru ca licitatiile sunt contestate. Spre exemplu, calatorii RATT au fost privati aproape trei ani de mijloace de transport in comun noi, dupa ce o firma care oferea spre vanzare autobuze mai scumpe cu cinci milioane de euro decat firma declarata castigatoare a facut o contestatie, urmata de un proces.

Deocamdată, cel mai bine se închiriază spaţiile în centrele comerciale, acestea generează trafic de clienţi. Mai greu merge la periferie, aici se vorbeşte de spaţii de dimensiuni mai mari, multe pentru ateliere sau afaceri asemănătoare, nu magazine. Iar cum afacerile mici nu mai merg aproape deloc, nici închirierea nu mai merge. Spre exemplu, pentru un asemenea spaţiu ce poate fi folosit fie pentru instalarea de mici utilaje, fie ca şi depozit, de 60 de metri pătraţi, se cer 400 de euro pe lună. Pentru o hală de peste 300 de metri pătraţi, cu toate utilităţile, curte, acces auto pentru camioane, se solicită 2 euro pentru metrul pătrat. Pentru birouri se oferă de cele mai multe ori apartamente, cu suprafeţe între 30 şi 60 de metri pătraţi, chiriile pornesc de la 100 – 120 de euro şi urcă şi la 280 – 300 de euro, în funcţie de locaţie şi dotări.