„Bugetul de anul acesta este mai prost decât aş fi dorit pentru că sunt greutăţile pe care le ştie toată lumea, şi nu numai la noi, ci în general. Să zicem că valoric avem un buget de 700 de milioane de lei, bugetul total general, aproximativ cam ca cel de anul trecut. Sperăm ca pe parcursul anului să ne mai intre nişte sume pentru termizolarea blocurilor şi să ne intre parţial subvenţiile pe care Guvernul le acordă în completarea primăriei pentru susţinerea preţului la gigacalorie. Şi atunci vom face rectificări. Pe venituri proprii sperăm să obţinem ceea ce ne-am propus”, a explicat primarul Gheorghe Ciuhandu.

Edilul-şef al oraşului a declarat că, dacă va fi necesar, în caz de forţă majoră, municipalitatea va apela la un împrumut. „În caz de forţă majoră, pentru investiţii, unde noi alocăm deja cam 20 la sută din buget, un efort mare, vom studia piaţa şi vom analiza posibilitatea de a contracta un împrumut de până la 30 de milioane de lei, pentru că s-ar putea să mai fie necesare sume, inclusiv pentru susţinerea proiectelor cu finanţare europeană”, a afirmat Ciuhandu.

Anul acesta sunt alocaţi peste 100 de milioane de lei pentru investiţii. Pentru reabilitarea Pieţei Iosefin este alocată suma de 3 milioane de lei. Se doreşte demolarea actualelor hale şi ridicarea unei noi pieţe agroalimentare, pe mai multe nivele, în zonă. Pentru reamenajarea şi modernizarea Parcului Copiilor este alocată suma de 4,5 milioane de lei în acest an, pentru consolidarea pasajului din Calea Şagului, lucrare care trebuie finalizată până în vară, este prevăzută suma de 8,3 milioane de lei, iar pentru consolidarea podului de la Uzina de Apă din Fabric – 1,3 milioane de lei.

Mai puţini bani sunt prevăzuţi, în schimb, pentru reparaţii la drumuri, a declarat primarul. „Sunt investiţii la drumuri şi parcuri, reabilitările la blocuri, sperăm să reuşim să continuăm în ritm susţinut extinderea reţelei de apă şi canal în cartierele periferice. La reparaţii drumuri avem mai puţini bani ca anul trecut pentru că ne-am bazat în mare parte pe ceea ce ar urma să se încaseze din taxa de tranzit, o să vedem în ce măsură putem să valorificăm aceea taxă. Sunt apoi investiţii mari, cum ar fi Calea Torontalului, podul din Calea Şagului, şi vom începe programul de reabilitare a clădirilor istorice cu banii (n.r. – credit) care ne vor veni de la nemţi, care se vor pune la dispoziţia asociaţiilor de locatari după 1 mai încolo”, a explicat Ciuhandu. Taxa de tranzitare a oraşului pentru autovehiculele de transport marfă peste 7,5 tone nu poate fi încasată pentru că hotărârile de consiliu care făceau referire la această taxă au fost atacate în instanţă de Prefectura Timiş.

În bugetul pe 2010 au fost prevăzuţi ceva bani şi pentru reabilitarea liniilor de tramvai şi modernizarea tramelor stradale pe mai multe trasee din oraş: Ştefan cel Mare, Calea Stan Vidrighin, Calea Buziaşului, bulevardul Cetăţii, Calea Bogdăneştilor, străzile Avram Imbroane – Spitalul Nou, străzile Ana Ipătescu – Victor Hugo – Aluniş – Drubeta, strada Ardealului, strada Ioan Slavici şi strada Polonă. Primarul a declarat însă că nu poate aprecia dacă vor începe efectiv lucrările de execuţie în acest an, se doreşte accesarea de fonduri europene pentru aceste lucrări, studiile de fezabilitate fiind deja aprobate.

De asemenea, în buget a fost prevăzută suma de 1 milion de lei pentru 30 de autobuze articulate şi un autocar, dar şi câte 1 milion de lei pentru a putea aduce la Timişoara tramvaie second, primite ca donaţie, respectiv tramvaie noi, pentru care urmează să fie organizată licitaţie.

Pentru agenda manifestărilor culturale ale Casei de Cultură a Municipiului Timişoara pe 2010 a fost alocată, printr-un proiect de hotărâre aprobat tot marţi, suma de 2,4 milioane de lei, o sumă foarte mică în opinia viceprimarului Adrian Orza. „Pentru agenda culturală a Casei de Cultură a Municipiului suma alocată este la jumătate faţă de anul trecut. Mai sunt şi alte instituţii culturale pe care le finanţăm unde reducerile n-au fost aşa drastice ca la Casa de Cultură. O să încercăm să căutăm sponsori pentru anumite evenimente mai importante pentru oraş, cum ar fi Ziua Timişoarei, Revelionul sau Ziua Europei”, a declarat Orza.

Liderul grupului de consilieri locali ai PDL, Ovidiu Ciuhandu, a explicat că şedinţa a fost una liniştită pentru că lucrurile au fost tranşate încă de dinainte de plen cu privire la buget. „Cred că cei din Executivul Primăriei s-au învăţat minte de anul trecut, când au fundamentat un buget mult prea mare, s-au bazat pe încasări mult prea mari, de data aceasta au fost mult mai atenţi. Investiţii în 2010 sunt duble ca şi sumă faţă de 2009, este o premieră, aceasta şi datorită consilierilor locali, care au spus că nu mai vor să voteze un buget în care banii sunt risipiţi şi văd că pentru prima dată primarul a plecat urechea la ceea ce am spus noi. Dar cred că Executivul ar trebui să ia în considerare să apelăm la nişte credite strict pe obiective de investiţii. Avem buget, putem să ne apucăm de treabă”, a conchis Ovidiu Ciuhandu.

Preşedintele Societăţii Timişoara, Florian Mihalcea, consideră încă de actualitate Legea lustraţiei, chiar dacă au trecut 20 de ani de la căderea regimului comunist în România, iar foştii nomenclaturişti au împlinit între timp vârste înaintate.

Astfel, pentru a comemora acest moment, membrii Societăţii Timişoara au pregătit mai multe manifestări care se vor derula pe parcursul acestei săptămâni şi care vor culmina cu decernarea premiiilor Societăţii Timişoara.

„Noi vrem să profităm de această ocazie pentru a reaminti partidelor politice, cum ar fi PDL, PNL şi UDMR, că şi-au exprimat acordul să existe o Lege a lustraţiei. Au majoritatea în parlament aşa că nu ar fi o problemă adoptarea acestei legi. În acest moment Legea lustraţiei a trecut de Senat şi se află într-un sertar la Camera Deputaţilor”, a spus Mihalcea.

Pe de altă parte, Societatea Timişoara, împreună cu europarlamentarul Laszlo Tokes au iniţiat o acţiune prin care doresc înfiinţarea unui Tribunal internaţional pentru judecarea crimelor comuniste, după modelul „Procesului de la Nuremberg”.

„Iniţiativa înfiinţării unui Tribunal internaţional pentru judecarea crimelor comuniste din toate statele foste totalitariste a pornit de la Timişoara. Toată această acţiune a pornit printr-o colaborare între Societatea Timişoara şi europarlamemantarul Laszlo Tokes, tocmai la 20 de ani de la comemorarea victimelor revoluţiei române. Împreună am decis să cerem Parlamentului European să dea o rezoluţie şi să facă presiuni asupra Consiliului de Securitate al ONU, pentru a înfiinţa acest tribunal după modelul celui existent după al doilea război mondial”, a declarat Mihalcea.

Membrii Societăţii Timişoara consideră că un astfel de Tribunal internaţional şi o Lege a lustraţiei sunt necesare, chiar dacă în viaţă ar mai fi doar 1.000 de foşti nomenclaturişti. Ei au dat ca exemplu recentul caz al lui Marian Clita, care a fost condamnat în România la 20 de ani de închisoare, în 2000, pentru uciderea dizidentului Gheorghe Ursu. Eliberat după doar opt ani, Clita a ucis, recent, o stewardesă la Copenhaga.

Sub sloganul „Un act de cultură azi, o societate mai bună în viitor”, Asociaţia culturală Noua Acropolă, în colaborare cu Primăria Timişoara şi Cercul Militar Timişoara, organizează, în perioada 18-24 martie 2020, „Săptămâna culturii”.

Timişorenii vor avea parte de o mulţime de evenimente care mai de care mai interesante la Cercul Militar din Piaţa Libertăţii. Cu această ocazie, ei vor fi invitaţi să participe la susţinerea culturii donând cărţi pentru bibliotecile din mediul rural.

„Săptămâna culturii” va debuta în 18 martie, cu proiecţii de film documentar – „Egiptul Antic”, ateliere de pictură egipteană pe basorelief şi de Senet – unul dintre cele mai vechi jocuri cunoscute omenirii, supranumit şi „Jocul faraonilor”, explică organizatorii. Vor fi prezentate simbolurile şi regulile acestui joc, după care va fi organizat un concurs având ca premiu un joc de Senet.

Rolul poveştilor în viaţa noastră

În 19 martie, timişorenii sunt invitaţi la prelegeri filozofice – „Mandala, o călătorie către centru”, prezentată de Monica Varga, şi la o discuţie despre „Ce ne învaţă poveştile”.

Plecând de la faptul că poveştile reprezintă prima lecţie despre viaţă pe care o primesc copiii de la adulţi, o lecţie simplă, cu personaje pitoreşti, care reuşesc prin farmecul lor să îi însoţească mult timp în alegerile lor, cei prezenţi vor căuta răspunsul la mai multe întrebări. De exemplu, cât de des se întâlnesc copiii noştri cu personajele de basm, simboluri ale binelui şi răului, sau ce valoare mai acordăm azi poveştilor în educaţia copiilor.

În 20 martie, timişorenii vor putea să redescopere frumuseţea dansului popular, să participe la un atelier de legătorie de cărţi şi la o altă prelegere filozofică – „Dezvoltarea personalităţii”, prezentată de Andreea Neacşu. În aceeaşi zi va avea loc un atelier având cu subiect Codul bunelor maniere, după care cei interesaţi vor putea asista la un recital de pian şi vor putea participa la o serată dansantă.

În 21 martie, oamenii mari vor organiza un concurs de poveşti pentru copii. Sunt invitaţi să participe toţi cei care mai pot să-şi entuziasmeze inimile în preajma eroilor, a zânelor, a piticilor şi a tuturor personajelor din poveşti, anunţă organizatorii. În aceeaşi zi, melomanii sunt invitaţi la o prezentare originală a instrumentelor muzicale de suflat, susţinută de profesorul Ovidiu Papană, după care Alis Brebu îi va iniţia pe cei interesaţi în „Arta comunicării”, urmând să aibă loc şi o masă rotundă pe aceeaşi temă.

Tot în 21 martie, cei pasionaţi de aranjamentele florale vor putea participa la un atelier de Ikebana, iar apoi cei interesaţi vor putea afla o mulţime de lucruri interesante despre ceaiuri şi ceremonia de preparare a ceaiului în China Antică.

În 22 martie, timişorenii sunt invitaţi la teatru filozofic – „Mitul Peşterii”, adaptare după Platon, iar apoi la un atelier de teatru. De asemenea, va fi prezentat calendarul aztec.

În 23 martie vor avea loc proiecţii multimedia – „Frumuseţea cosmosului” şi un curs de filozofie şi psihologie.

„Săptămâna culturii” se va încheia în 24 martie, când vor fi anunţaţi câştigătorii la toate concursurile organizate, vor fi acordate premii şi vor mai avea loc proiecţii de film. Mai multe despre „Săptămâna Culturii” şi programul evenimentelor puteţi afla accesând site-ul www.noua-acropola.ro.

Mai multe informaţii puteţi obţine şi la telefon 0256/ 433.151, de luni până vineri între orele 18.00-21.00, sau sâmbătă, între 16.00-19.00.

Târgul de primăvară organizat de municipalitate, care va ajunge la cea de-a treia ediţie în acest an, se va desfăşura în perioada 5 martie – 11 aprilie 2010. Căsuţele din lemn în care vor fi comercializate diverse produse specifice sărbătorilor de Paşte au fost deja amplasate în centrul oraşului.

Timişorenii vor găsi la căsuţele din Piaţa Victoriei ouă încondeiate, cozonaci, colaci secuieşti, flori, icoane, produse de artizanat, decoraţiuni, diferite ornamente de sezon şi alte produse specifice sărbătorilor pascale.

Reprezentanţii primăriei spun că în centru vor fi în total 69 de căsuţe, iar alte câteva vor fi amplasate în Piaţa Traian. Spre deosebire de Târgul de Crăciun, de această dată autorităţile n-au mai permis vânzarea de mititei, cârnaţi, gulaş şi alte mâncăruri preparate în centrul oraşului. Au permis în schimb comercializarea de produse de patiserie şi alte produse de acest gen ambalate, eventual sandwich-uri.

Din centru nu vor lipsi iepuraşii. Spre bucuria copiilor, pe platoul din faţa Operei va fi amplasat un cuib uriaş cu ouă mari şi colorate şi iepuraşi vii, dar aceştia vor fi aduşi când se va mai încălzi vremea.

Angajaţii societăţii de salubrizare Retim vor ridica de la populaţie numai obiecte de uz casnic şi gospodăresc şi deşeuri vegetale, rezultate din curăţarea arborilor de pe aliniamentele stradale şi a spaţiilor verzi din jurul imobilelor.

Timişorenii sunt rugaţi să depună deşeurile, ordonat, la bordura carosabilului, fără a împiedica circulaţia, până cel târziu cu o zi înainte de ziua în care este programată colectarea în zonele şi cartierele în care locuiesc.

Proprietarii imobilelor în faţa cărora se găsesc deşeuri după ce pe strada respectivă s-a efectuat deja colectarea riscă amenzi cuprinse între 200 şi 2.000 de lei, conform OUG 78 din 2000 privind regimul deşeurilor, actualizată.

Atenţie, în cadrul acestei acţiuni nu vor fi colectate deşeuri provenite din amenajări interioare şi din salubrizarea pivniţelor şi a podurilor – moloz, praf de cărbune, ţigle, cărămizi, faianţă şi gresie sparte. Timişorenii care vor să scape de acest tip de deşeuri o pot face contracost, pe bază de comandă, la sediul Retim sau la numerele de telefon 0256/ 499.490 sau 0256/ 220.064.

Echipamentele electrice şi electronice, precum şi resturile de materiale rezultate din reparaţii şi amenajări interioare sub 1 metru cub se preiau gratuit de la populaţie prin punctele permanente de colectare ale Retim de la următoarele adrese: str. A. Imbroane nr. 70, Calea Torontalului nr. 94, str. Energiei nr. 3 şi Calea Moşniţei nr. 2. Punctele de colectare funcţionează între orele 8-20.

În ataşament puteţi vedea programarea pe zile a perimetrelor şi graficul după care se va face colectarea deşeurilor în ordinea alfabetică a străzilor.

CLICK AICI PENTRU A VEDEA PERIMETRELE DE CURATENIE

Primarul Gheorghe Ciuhandu spune ca a cerut tot Directiei Transporturi sa le solicite proprietarilor de statii de asfalt sa iasa la lucru, deoarece vremea deja permite lucrari la drumuri.

“Timisoara are nevoie de taxa de tranzit pentru ca avem cladiri istorice protejate care se deterioreaza din cauza traficului greu. Mai mult, poluarea depaseste in oras cotele admisibile, astfel ca nemultumirea locuitorilor privind traficul greu din oras este intemeiata. Ieri am avut o discutie cu transportatorii care si-au permis sa taie semnele de circulatie. Am depus o plingere penala impotriva lor si sunt nemultumit ca Politia nu a intervenit atunci cand au fost taiate semnele de circulatie. Am depus si o scrisoare in acest sens la Comisia Europeana. In 2008, Timisoara a semnat o carta europeana a sigurantei rutiere, am fost primul oras care a semnat asa ceva, si ne-am angajat sa prevenim situatii in care traficul greu sa fie limitat in Timisoara. Am fost nevoit sa informez Comisia Europeana ca in situatia in care am fost pusi ieri, nu mai putem respecta ceea ce am semnat in 2008″, a declarat primarul Gheorghe Ciuhandu.

Potrivit calculelor făcute de reprezentanţii primăriei, bugetul local al Timişoarei pe anul 2010 va fi de aproape 647.000.000 de lei, dintre care veniturile proprii sunt estimate la 472.000.000 de lei. Bugetul pe anul acesta va fi unul mult mai restrictiv faţă de cel de anul trecut, spune viceprimarul Sorin Grindeanu. „Bugetul pe anul 2010 va fi mai restrictiv faţă de anul trecut. Au fost trei factori care au influenţat acest buget: avem datorii neachitate din 2009, avem un vârf de sarcină la rambursarea creditelor luate în anii trecuţi – anii 2010 şi 2011 sunt vârfuri de sarcină la rambursarea creditelor, iar criza economică nu ne-a ocolit nici pe noi. Investiţiile vor reprezenta undeva la 25 la sută din totalul veniturilor proprii. S-au redus foarte mult cheltuielile materiale pentru a putea merge pe investiţii”, a explicat Grindeanu. Astfel, pentru investiţii se propune alocarea sumei de aproape 105.000.000 de lei de la bugetul local.

Anul acesta vor începe în sfârşit lucrările la Parcul Copiilor, vor demara lucrările la Piaţa Iosefin, pentru că se intenţionează demolarea actualelor hale şi ridicarea unei noi construcţii în zonă, o piaţă agroalimentară pe mai multe nivele, autorităţile trebuie să asigure cota parte pentru reabilitarea termică a blocurilor în cadrul programul privind creşterea eficienţei energetice şi trebuie finalizate lucrările la pasajul din Calea Şagului.

Pentru reabilitarea Pieţei Iosefin se propune alocarea sumei de 3.000.000 de lei, pentru reamenajarea şi modernizarea Parcului Copiilor va fi alocată suma de 4.500.000 de lei în acest an, pentru consolidarea pasajului din Calea Şagului, lucrare care trebuie finalizată până în vară, este prevăzută suma de 8.300.000 de lei, iar pentru consolidarea podului de la Uzina de Apă din Fabric – 1.310.000 lei. De asemenea, este prevăzută suma de 945.000 de lei pentru continuarea lucrărilor la noul sediu al Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor şi Casa Căsătoriilor din spatele Poştei mari.

În ceea ce priveşte spaţiile verzi, pentru reamenajarea Parcului Poporului se propune alocarea sumei de 933.000 de lei, încă 250.230 pentru modernizarea Scuarului Arcidava, 288.950 pentru modernizarea Scuarului Păun Pincio (Sf. Nicolae), 100.000 de lei pentru reamenajarea şi modernizarea Grădinii Botanice, 100.000 de lei pentru reamenajarea şi modernizarea Parcului Rozelor, 100.000 de lei pentru reamenajarea Parcului Justiţiei, 1.000.000 de lei pentru modernizarea Parcului Carmen Sylva (Doina). Pentru Parcul Rozelor şi Parcul Justiţiei vor fi prevăzuţi bani, câte 95.200 pentru reactualizarea studiilor de fezabilitate şi proiectele tehnice.

Totodată, în bugetul pe 2010 vor fi prevăzuţi bani pentru reabilitarea liniilor de tramvai şi modernizarea tramelor stradale pe mai multe trasee din oraş: Ştefan cel Mare, Calea Stan Vidrighin, Calea Buziaşului, bulevardul Cetăţii, Calea Bogdăneştilor, străzile Avram Imbroane – Spitalul Nou, străzile Ana Ipătescu – Victor Hugo – Aluniş – Drubeta, strada Ardealului, strada Ioan Slavici şi strada Polonă. De asemenea, va fi prevăzută suma de 1.000.000 de lei pentru achiziţionarea unui număr de 30 de autobuze articulate şi a unui autocar, dar şi câte 1.000.000 de lei pentru cumpărarea de tramvaie second, respectiv tramvaie noi.

Şi anul acesta se vor face mai multe studii pentru care vor fi prinşi bani în buget, de exemplu: 100.000 de lei pentru un studiu privind efectuarea de corecţii în amenajarea geometrică a intersecţiilor şi reţelelor de transport dispuse prin hotărârea Comisiei de circulaţie, 120.000 pentru un studiu privind extinderea reţelei de transport public local şi metropolitan şi 100.000 de lei pentru un studiu privind dezvoltarea infrastructurii, reglementării şi organizării parcărilor publice în municipiul Timisoara. De asemenea, vor mai fi prevăzuţi bani pentru un studiu de impact privind amenajarea unei pieţe volante în Freidorf, un studiu privind radioactivitatea apelor în municipiul Timişoara, un studiu privind reducerea nivelului de zgomot folosind asfalt cauciucat, un studiu privind conservarea biodiversităţii în municipiul Timişoara şi altele.

În ceea ce priveşte investiţiile noi la drumuri, vor fi prevăzuţi bani pentru modernizarea şi extinderea străzii Cloşca, pentru lucrări de amenajare la străzile Edgar Quint, Steaua, Brazilor, Neculce şi Polonă. Suma de 925.000 de lei va fi alocată pentru amenajarea de locuri de parcare şi piste pentru biciclişti pe bulevardul C. Brâncoveanu, străzile Romulus şi Ciprian Porumbescu.

În ataşament puteţi consulta întreg programul de investiţii propus pentru anul 2010! După organizarea dezbaterii publice, proiectul de hotărâre privind aprobarea bugetului local pentru anul în curs va fi supus la vot în Consiliul Local Timisoara.

Iata ce a hotarat Executivul: „valoarea de vanzare a locuintei se calculeaza de autoritatile administratiei publice locale sau de operatorii economici in a caror administrare se afla imobilele respective si reprezinta valoarea de inlocuire diminuata cu amortizarea calculata de la data punerii in functiune a locuintei pana la data vanzarii acesteia“.

Urmeaza ca valoarea de inlocuire a locuintelor sa fie stabilita prin ordin comun al ministrului dezvoltarii regionale si turismului si al ministrului finantelor publice.

Personalul didactic, medicii si asistentii medicali si politistii sunt o alta categorie de beneficiari ai unei hotarari a Guvernului, aprobata tot marti, prin care acestora li se pun la dispozitie locuinte de serviciu in fiecare comuna din tara.

Concret, prin programul „Renasterea satului romanesc – 10 case pentru specialisti”, statul doreste sa-i atraga  pe specialisti in mediul rural prin construirea a cate 10 locuinte de serviciu in fiecare comuna (maximum 15, daca exista mai multe cereri in acest sens).

Programul urmeaza a fi derulat prin ANL, in urma propunerilor primite de la autoritatile administratiei publice locale. Noile locuinte vor putea fi inchiriate tinerilor specialisti care decid sa isi desfasoare activitatea in comunitatea respectiva si care nu detin in proprietate o locuinta aflata in perimetrul comunei.

Prioritate vor avea tinerii specialisti cu varsta sub 35 de ani, personalul didactic, medicii si asistentii medicali si politistii, acolo unde este cazul.

De asemenea, în aceeaşi şedinţă de plen se vor supune votului consilierilor judeţeni următoarele proiecte: proiect de hotărâre privind aprobarea proiectului de investiţie „Centrul de Integrare prin Terapie Ocupaţională Găvojdia”, proiect de hotărâre privind aprobarea proiectului de investiţie „Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică  Periam”, proiect de hotărâre privind aprobarea asocierii judeţului Timiş pentru constituirea „Agenţiei de Energie a Judeţului Timiş”, proiect de hotărâre privind aprobarea schimbării sediului Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă – ADI VEST, proiect de hotărâre privind darea în folosinţă a unui autovehicul pentru organizarea transportului elevilor, proiect de hotărâre privind prelungirea duratei contractelor de comodat încheiate cu furnizorii de utilităţi pentru Parcul Industrial şi Tehnologic Timişoara, proiect  de hotărâre privind constatarea  încetării  contractului   de   concesiune    nr. 15762/2009 şi modificarea  şi completarea  prevederilor  contractului de concesiune nr. 7680/2007, încheiat cu SC „Strada Hemofarm” SRL Timişoara şi proiect de hotărâre privind stabilirea preţurilor medii ale unor produse agricole pentru anul fiscal 2009.

Profesorii sunt nemulţumiţi în primul rând de disponibilizările din sistemul de învăţământ, dar şi de noua metodă de calculare a salariului. „De când a intrat în vigoare Legea 330, Legea salarizării unice, salariile noastre au fost calculate greşit. Anumite sporuri nu ne-au fost acordate cum trebuie şi pe luna ianuarie am avut venituri mai mici”, ne-a spus Virgil Popescu, preşedintele Sindicatului „Spiru Haret”, filiala Timiş. Astfel, membrii sindicatului se vor întâlni vineri, de la ora 11, în faţa Prefecturii Timiş, pentru a a picheta instituţia vreme de două ore. „Estimez că vom fi în jur de 100 de persoane. Am pregătit un material şi pentru domnul prefect, dacă ne va primi”, a adăugat liderul de sindicat.

De cealaltă parte, filiala Timiş a sindicatului FEN a decis să picheteze prefectura pe data de 10 martie, alături de celelalte sindicate ale bugetarilor afiliate la CNS „Cartel Alfa”. „Noi nu facem nimic de capul nostru, aceste acţiuni izolate nu au niciun fel de rezultat. În ceea ce ne priveşte, am pregătit deja un calendar de proteste alături de celelalte sindicate din Cartel Alfa. Pe 10 martie vom picheta prefectura, iar pe 14 aprilie vom organiza un marş de protest în Timişoara”, a spus Marian Uţă, preşedintele FEN Timiş. De asemenea, el este aproape sigur că acest calendar va rămâne valabil şi că nu se va ajunge la niciun compromis cu autorităţile până la jumătatea lunii aprilie. „Nu o să ajungem la niciun acord, nu ai cu cine negocia”, a adăugat sindicalistul. Şi dascălii afiliaţi la FEN au aceleaşi nemulţumiri: disponibilizările din învăţământul preuniversitar şi noul sistem de salarizare.