Secretarul Primariei Timisoara, in scriptele Judetenei de Partid

Cata vreme nu se va initia un proiect de lege facut de “baietii destepti”, care sa oblige Arhivele Nationale sa distruga fostele Arhive P.C.R., preluate in 1990, istoricii si ziaristii vor avea un punct de reper de incredere cu privire la trecutul ultimilor 50 de ani. Timisul e, fata de alte judete, un caz fericit, aproape toata arhiva P.C.R. Timis fiind stocata la Arhivele Nationale, fara sa fie distrusa sau pierduta. Pentru oricine studiaza aceste documente surprizele nu intarzie sa apara. De exemplu, “Cartea de evidenta personala a membrului P.C.R.” Ioan Cojocari, actual secretar al Primariei Timisoara, arata ce evidenta stricta tineau activistii cu privire la activitatea si viata membrilor de partid.

Arhivarii, istoricii sau studentii care au timp sa studieze Arhivele P.C.R. Timis, stocate la sectia judeteana a Arhivelor Nationale, cu siguranta, au surpriza sa gaseasca printre documente nume cunoscute. Cum e, bunaoara, actualul secretar al Primariei Timisoara, Ioan Cojocari, a carui “carte de evidenta personala a membrului P.C.R.” se gaseste la Arhivele Nationale Timis. Cu sigla Partidului Comunist Roman si numarul de inregistrare 1490421 documentul se deschide cu lozinca la moda a vremii : “Proletari din toate tarile, uniti-va!”. Ca orice document intocmit in spiritul birocratiei vremii, Cartea de evidenta, completata de Consiliul Popular Judetean, are inscrise date de genul loc de nastere, nationalitate, data nasterii, dar si amanunte suplimentare, cum ar fi “profesia de baza – jurist”, “stagiul in productie – 5 ani”, actualul secretar al Primariei Timisoara fiind incadrat la categoria sociala “intelectuali si functionari”. Data primirii sale in P.C.R. e scrisa cu litere de-o schioapa – 30 iunie 1976, de catre “organizatia de baza C.A.P. Topolovatul Mare, sat Sustra”, dupa, scrie documentul un stagiu preliminar in Uniunea Tineretului Comunist, “din 1965 pana in 1976”. Urmeaza in paginile documentului o serie de mentiuni de genul “scoli si cursuri de partid – nu are”, “titlurile onorifice pe care le are – nu are”, “decoratiile pe care le poseda – nu poseda”, “ce limbi straine cunoaste – nu cunoaste”. In acea vreme fiind contactat de redactia TIMPOLIS,  Ioan Cojocari a declarat : “Da, am fost membru P.C.R. Toate actele mele de partid, carnet de partid si altele au fost facute publice de revolutionari de o suta de ori. Poti sa le cauti. Si in facsimil”.

Cartea de evidenta a secretarului Primariei Timisoara mai cuprinde detalii si cu privire la cariera sa profesionala. Documentul consemneaza, din septembrie 1974 pana in decembrie 1975, functia de secretar la Consiliul Popular, urmat de “stagiul militar U.M. 0900, la Gradistea, judetul Ilfov”, in intervalul 1975 – 1976. In prezent la Gradistea, conform paginii web oficiale a Serviciului Roman de Informatii, functioneaza un centru de perfectionare S.R.I. “Centrul de Perfectionare Gradistea este unitatea Serviciului Roman de Informatii care organizeaza permanent atat cursuri aprofundate pentru ofiterii  S.R.I., cat si module de initiere in activitatea de informatii pentru viitoarele cadre ale Serviciului”,
In 1976, insa, sustine Ioan Cojocari, existau la Gradistea doua specializari. “Pe vremuri era Politie – Securitate. Eu am fost la Politie”. Gradul cu care apare trecut in carnetul P.C.R. Timis este cel de sublocotenent.

In documentul P.C.R. Timis, o alta rubrica obligatorie era “partidele sau organizatiile politice din care a facut parte (din care si in ce perioada)”, rubrica la care apare mentiunea – “nu a facut”. In privinta “organizatiilor de masa conduse de partid” din care a facut parte “inainte si dupa 23 august 1944” in document sunt consemnate “Sindicat – 1974 – prezent”, “U.T.C. – din 1965 – 1976” si “Crucea Rosie – 1977 – prezent”.  Rubrica “daca a primit sanctiuni de partid – care, pentru ce, cand si de catre cine a fost sanctionat” apare completata cu mentiunea “nu a primit”. Cat despre ideea “daca a suferit represiuni pentru activitate revolutionara (unde, cand, pentru ce si ce fel de respresiuni)” completarea rubricii e “nu a suferit”. In documentul respectiv trebuia completata pana si o rubrica referitoare la “situatia rudelor apropiate”, cu subrubricile – “numele si prenumele”, “ ce fel de ruda este”, si, neaparat ocupatia si averea avuta inainte de 1944, ocupatia si din ce partide sau organizatii politice au facut sau fac parte.
O rubrica nelipsita din astfel de documente era “daca are rude in strainatate (ce rude, de cand sunt plecate si unde)”, la care apare completare “nu are”. Ultima mentiune din document este “schimbari intervenite in ocupatie dupa completarea cartii de evidenta personala”, pe 1.09.1983, “jurist consult la Administrarea Locativa de Stat”.

Secretarul Primăriei Timişoara e acuzat că blochează unele proiecte

De mai multă vreme, atât angajaţi ai primăriei cât şi consilieri locali se plâng că secretarul instituţiei, Ioan Cojocari, blochează iniţiative şi proiecte de hotărâre care ar eficientiza activitatea instituţiei şi ar face ca aceasta să fie mai transparentă. Adrian Bodo, directorul direcţiei economice din cadrul primăriei, spune că, încă de anul trecut, a propus un proiect de achiziţie publică pentru managementul calităţii – “un manual de procedură al controlului intern” – şi refacerea organigramei primăriei, pentru a intra în sistemul ISO (Organizaţia Internaţională pentru Standardizare). “Acest proiect presupunea reglementarea exactă a unor proceduri interne şi stabilirea unor responsabilităţi, dar proiectul a fost omorât de dl secretar. Acum nu există această certificare a managementului calităţii, nu e foarte clar cine ce trebuie să facă şi de aici derivă tot felul de necorelări. Dl Cojocari a criticat iniţiativa mea şi proiectul a fost retras, aşa că nu avem nici un fel de proceduri ca să fie ordine şi disciplină. O schimbare de atitudine ar fi produs valuri, iar rezistenţa la schimbare e foarte mare” spune Adrian Bodo.

“Nu eu am blocat proiectul, l-a blocat consiliul. Eu mi-am spus doar punctul de vedere”, afirmă secretarul Ioan Cojocari. Acesta recunoaşte însă că a susţinut ca proiectul să fie întocmit de angajaţii instituţiei: “Nu poate veni o firmă care n-a lucrat pe probleme de administraţie să facă proiectul, am spus că putem să-l facem noi. Acuma, după ce s-a aprobat, se spune că nici o firmă nu a venit pentru că suma e prea mică, dar toţi vor să ia banii doar aşa, fără să facă mai nimic…”. Consilierul local Radu Ţoancă spune că, în urmă cu mai bine de opt luni, grupul de consilieri PSD a depus un proiect de hotărâre în care se propunea ca firmele care au contracte încheiate cu municipalitatea şi nu respectă termenele de finalizare a lucrărilor să fie penalizate cu 0,5 % din valoarea lucrării pentru fiecare zi de întârziere. “Deşi există toate avizele, proiectul n-a ajuns nici măcar în comisii! S-a împotmolit la secretariat, iar acum dl Cojocari susţine că acuma aude de el! Am depus proiectul în luna martie şi am primit confirmarea că nu se găseşte proiectul. În general, toate proiectele care vin pe filiera PSD nu sunt luate în seamă”, susţine Ţoancă.

Pentru a demonstra cât de necesară ar fi o asemenea hotărâre, consilierul local Sorin Grindeanu  a arătat că, începând din anul 2000, s-au executat nu mai puţin de 106 lucrări la apă şi canal, dar nici una nu a fost finalizată la termen! Potrivit informaţiilor obţinute de la primărie, termenul prevăzut pentru lucrările de întreţinere la drumuri este: “la data finalizării lucrărilor”. Deşi consilierii PSD au protestat faţă de maniera în care a fost tratată propunerea lor, iar alţi consilieri din coaliţia locală şi-au manifestat şi ei nemulţumirea faţă de lentoarea cu care se derulează unele lucrări, nimeni din executiv nu a schiţat vreun gest pentru a îmbunătăţi situaţia. “Nu ştiu nici acuma unde e proiectul, nu ştiu nimic de el!” susţine şi acum, cu candoare, Ioan Cojocari.

Consilierul local Daniel Craşovan  e şi el de părere că secretarul a avut, în această problemă, “un punct de vedere personal” şi a tărăgănat lămurirea lucrurilor. Cojocari susţine însă că şi în acest caz are dreptate: “Interpretarea juridică a mea e corectă, nu puteam să iau în considerare răspunsul pe care un angajat al ministerului l-a trimis FALT. Lucrurile s-au clarificat ulterior, în parlament”. Directorul de cabinet al cancelariei prefectului, Laviniu Bedrosian , susţine, la rândul lui, că primarul Timişoarei a semnat mai multe decizii ilegale, cu girul secretarului Ioan Cojocari. “S-a dat o dispoziţie de retrocedare a Grădiniţei nr. 19 de pe strada Narciselor, cu precizarea că nu s-au adus modificări clădirii naţionalizate, lucru neconform cu realitatea. S-a construit mai mult decât dublul suprafeţei iniţiale, există acte şi, conform legii, nu trebuia retrocedată clădirea, ci trebuiau acordate despăgubiri, aşa încât am formulat un recurs graţios. Prefectura a mai atacat dispoziţii ale primarului prin care erau acordate stimulente salariale nu numai funcţionarilor publici, ci şi demnitarilor (primar şi viceprimari) şi a câştigat procesul. Pe rol mai era un proces, al cărui obiect este dispoziţia prin care primarul primeşte o indemnizaţie de 50% pentru că este preşedintele comisiei de fond funciar”. Cojocari susţine că în cazul retrocedării a procedat legal: “Pentru grădiniţă a venit control de la minister şi au trimis o adresă că se poate da clădirea. Eu vorbesc de acte de la dosar, nu pe vorbe”. În ce priveşte dispoziţiile şi deciziile semnate de primar după ce acestea au avizul pentru legalitate din partea secretarului instituţiei, Cojocari spune că toate sunt perfect legale şi că instanţa nu şi-a spus încă ultimul cuvânt.

Un audit l-a gasit in regula pe secretarul Primariei, Ioan Cojocari

Activitatea secretarului Primariei Timisoara, Ioan Cojocari, a fost apreciata „drept foarte buna” de comisia de audit. Membrii acesteia nu au gasit nicio neregula in activitatea acestuia si a personalului din subordinea sa. Inainte de vacanta de vara a lui 2008, consilierii locali au cerut verificarea activitatii secretarului Ioan Cojocari. Constatarile din raport i-au nemultumit pe consilierii locali, care au cerut o verificare a acestui audit. Fiecare formatiune politica reprezentata in Consiliul Local si-a desemnat un reprezentant in comisia care va face analiza.

Mai mult, in zilele urmatoare, cei cinci consilieri, Petru Ehegartner (PNL), Adrain Pau (PD-L), Cristian Anton (PSD), Steva Perinat (minoritati) si Corado Toader (PNtCD), au formulat o alta cerere de audit,  pentru a afla ce procese importante care vizeaza patrimoniul au fost pierdute in ultima perioada si care este stadiul retrocedarilor de terenuri.

In momentul in care s-a cerut verificarea proceselor pierdute de juristii Primariei, Ioan Cojocari a sarit ca ars si a sustinut ca acest lucru ar dura enorm, fiind vorba de 17 000 de procese, si ca i s-ar termina mandatul si tot nu s-ar termina verificarea  fiecarui dosar in parte. Secretarul a tinut sa precizeze ca din 5 888 de litigii, a pierdut doar 1 084 si ca s-a reusit castigarea a 20 de miliarde de lei vechi din procese si pierderea a doar 365 de milioane de lei vechi.

Consilierii au tinut-o una si buna ca juristii municipalitatii nu si-ar fi facut bine treaba si ca multe procese s-au pierdut din acest motiv, iar lucrurile trebuie verificate. Cea mai mare „neregula” gasita de echipa de audit a fost aceea ca se consuma prea multa hartie pentru sedintele Consiliului Local, intrucat se copiaza mult la xerox. Secretarul Primariei Timisoara spune ca nu are nimic de ascuns si nu se teme de controale. „Eu nu am nimic impotriva, le stau la dispozitie. Sa verifice toata activitatea! Sa se termine odata balciul! E un Dumnezeu sus care vede si ii judeca pe toti. Nu ma simt patat in activitate, nu are de ce sa imi fie frica de vreun control”, ne-a declarat secretarul municipalitatii, Ioan Cojocari.

Primăria Timişoara ştia că îi vor fi furate terenurile dar nu a făcut nimic

Primăria Timişoara a fost înştiinţată oficial de faptul că îi vor fi furate terenurile şi nu a făcut nimic. Cotidianul Gândul la inceputul anului 2009 a dezvăluit,  faptul că mafia imobiliară din Timişoara a reuşit performanţa de a fura aproape o mie de metri pătraţi în zona străzii Gheorghe Asachi din Timişoara, folosindu-se de o dispoziţie de primar falsificată. Ulterior, terenul a fost vândut, iar pe locaţia respectivă au fost ridicate două blocuri.

Matrapazlâcul a fost descoperit în urma unei alte anchete legate de mafia terenurilor. Atât primarul Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, cât şi secretarul instituţiei, Ioan Cojocari, au susţinut la unison că au făcut anchete interne şi că primăria nu are nici o vină, singurii vinovaţi fiind cei de la Cadastru.

Conform oficialilor primăriei, cele 3 terenuri erau la momentul transeferării ilegale incluse în domeniul public al municipiului Timişoara, conform unei hoărâtri a consiliului local din iulie 2005. În realitate, în acest caz, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Timiş a transmis oficial Primăriei Timişoara încheierea prin care cele trei parcele de teren treceau din proprietatea municipalităţii în proprietatea ”moştenitorilor” puşi în posesie prin dispoziţia falsificată. O simplă verificare de rutină ar fi dezvăluit ingineria. În mod ciudat, primăria nu a atacat în termenul legal documentul, permiţând mafiei imobiliare să se întabuleze, şi mai apoi, să vândă pământul.

În primă fază, secretarul Ioan Cojocari, şeful departamentului juridic din Primăria Timişoara, a susţinut nonşalant că „nu este adevărat aşa ceva. Noi am atacat în instanţă şi am depus plângeri penale“. Insa, când s-a solicitat actul depus în justiţie în 2005, Cojocari a prezentat o plângere penală depusă in anul 2990 împotriva falşilor moştenitori şi a admis că „s-a trimis o încheiere de la Cadastru pentru terenurile respective. Se pare că documentele mergeau la serviciul juridic. Veneau cu zecile foile de la Cadastru. La volumul de lucru care este, astea se dădeau de pe scaun, cum se spune. Se făcea un referat că nu se atacă încheierea. Într-adevăr, cine n-a verificat nu are nici o scuză. Vom face o anchetă“.

Ancheta continuă să scoată la iveală alte şi alte situaţii incredibile. Pe lângă faptul că, „moştenitorii“ cărora le-au fost restituite terenurile nu există în realitate, aceştia au vândut ulterior pământurile unui ţigan sărac, care stă în comuna Gătaia din judeţul Timiş. Vânzarea s-a făcut printr-un mandatar care s-a prezentat cu o procură emisă în Ungaria. S-a stabilit că documentul respectiv era, de asemenea, un fals. Notarul care ar fi întocmit documentul respectiv neexistând în realitate în statul vecin. Toate aceste manevre ale mafiei imobiliare nu ar fi fost posibile fără complicitatea unor notari publici care au întocmit actele respective şi a angajaţilor de la Cadastru, care în cazul unuia dintre terenuri au radiat o casă din CF fără a avea nici un fel de document emis de primărie în acest sens.

Primarul Timişoarei şi secretarul au primit NUP

Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş a hotărât neînceperea urmării penale în cazul edilului-şef al Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, şi a secretarului primăriei, Ioan Cojocari, după ce Pompiliu Alămorean, primul primar al Timişoarei libere, i-a acuzat că fi declarat în fals că nu au avut legături cu fostele structuri comuniste.

Pompiliu Alămorean a depus plângere penală împotriva secretarului Primăriei Timişoara, Ioan Cojocari, pentru că acesta ar fi declarat în fals că nu a făcut poliţie politică, deşi în perioada 1975-1976 a făcut stagiul militar la Şcoala de Securitate de la Grădiştea, judeţul Ilfov – UM 0900. Asta, după ce Alămorean a prezentat public cartea de evidenţă personală a membrului PCR Ioan Cojocari.

Primul primar al Timişoarei de dupa Revoluţie a susţinut în faţa organelor de cercetare penală că şi actualul primar Gheorghe Ciuhandu ar fi declarat în fals că nu a colaborat cu organele de securitate. Atât Ciuhandu, cât şi Cojocari au fost audiaţi în acest caz. Primarul a pus la dispoziţia organelor de poliţie o adresă a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), pentru a arăta că nu a fost agent sau colaborator al poliţiei politice comuniste. Reprezentanţii IPJ Timiş au cerut clarificări de la CNSAS şi în privinţa lui Cojocari. Instituţia a trimis Poliţiei Timiş o adresă în care se spune că nu există date sau documente din care să rezulte că secretarul municipalităţii ar fi avut calitatea de lucrător sau colaborator al fostei securităţi. Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş au dispus neînceperea urmăririi penale în cazul celor doi.

Pentru ca nu i-a convenit niciun notar din oras, anul trecut Primaria Timisoara a încheiat mai multe acte la un birou notarial din comuna Ghiroda.

Biroul apartinea fiicei secretarului Primariei Timisoara, Paula Cojocari. Tatal, Ioan Cojocari, n-a vazut nimic necurat în faptul ca face plati în familie, cu banii orasului, batând si drumurile pe deasupra.Insa Cojocari se intreaba cu nonsalanta:  „Daca esti secretar, copilul tau ca notar nu mai poate lucra cu Primaria?!“

Totusi, ca sa nu mai bata la ochi, notarita a încercat sa se transfere în Timisoara. Ghinion, însa: fiica secretarului a picat examenul cu nota 1,99. Dar o solutie tot s-a gasit. Fata bossului s-a asociat cu o colega care are biroul în municipiu. Astfel, în ianuarie a primit de la Ministerul Justitiei ordinul de schimbare a sediului biroului pe cinci ani ca notar asociat. Sediul a fost amenajat într-o cladire plasata strategic – în imediata apropiere a Palatului Dicasterial, care adaposteste toate institutiile justitiei din Timisoara. Nu mai lipsea decât un mic amanunt: loc de parcare pentru masina doamnei notar, care are birou în cea mai aglomerata zona din oras.

Problema este ca în centrul Timisoarei, conform unei hotarâri de consiliu local, închirierea locurilor de parcare se poate face doar catre institutiile bancare sau agentii economici. Birourile notariale nu intra în niciuna dintre aceste categorii, nefiind persoane juridice.

Spre surpriza tuturor, în fata noului birou al Paulei Cojocari au aparut doua indicatoare de parcare interzisa si mai multi stâlpi. „Este locul meu de parcare. Am facut o simpla cerere la Primarie si mi s-a aprobat. Platesc o mie de lei pe luna. Daca au depus si altii cereri, poate i-a speriat pretul”, a explicat fiica secretarului Primariei Timisoara. Surse din cadrul comisiei de circulatie de la Primarie au declarat ca solicitarea a fost analizata si aprobata în sedinta în baza unei cereri depuse de Paula Cojocari cu doua zile înainte.

Clădire istorică, sacrificata pentru a face reclamă fiicei secretarului Primăriei Timişoara

Un monument istoric, parte a patrimoniului naţional, a fost găurit ilegal, ziua în amiaza mare, pentru a se pune la loc de cinste un panou care indica direcţia către cabinetul notarial al Paulei Cojocari. Mai mulţi muncitori s-au apucat să dea găuri în unul dintre pereţii Palatului Dejan, unde se afla birou       nota­rial. Clădirea este datată din 1735 şi este clasificată ca fiind monument naţio­nal de categorie A. Extrem de relaxaţi, muncitorii au găurit peretele cu bormaşina, au bătut diblurile şi au instalat panoul cât un geam. Pe lângă firmele agăţate pe faţada clădirii, Paula Cojocari şi-a modernizat noul birou. După ce a primit bani de la Primărie pentru mai multe acte încheiate ca notar, fiica secretarului  s-a  ales ilegal şi  cu un loc de parcare cu dedicaţie, chiar în faţa sediului.

Violeta Zonte, directorul executiv al Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional al judeţului Timiş, a rămas mască când a văzut fotografiile cu muncitorii prinşi în flagrant, care sluţeau monumentul istoric pentru a instala firmele fiicei secretarului Primăriei. „Nu-mi vine să cred. Palatul Dejan fiind monument de grupă A, orice intervenţie la acesta se poate face numai cu avizul Comisiei Naţionale de Monumente. Trebuie aviz special pentru orice fel de intervenţie.

“Nu este asta cea mai mare crimă din Timişoara“

In acea vreme, secretarul Primăriei Timişoara, Ioan Cojocari, plecat în Austria la meciul Naţionalei, a sunat la cotidianul Gândul, care ii surprinsesera pe muncitori, pentru a da asigurări că totul este absolut legal: „Există o autorizaţie generală de la Monumente obţinută de proprietarul clădirii ca să-şi pună fiica mea reclamele cu biroul notarial. Există şi autorizaţie de construcţie de la Primărie. Nu este asta cea mai mare crimă din Timişoara”. După aproape o oră, Cojocari tatăl a revenit cu un nou telefon, afirmând de data aceasta că „există autorizaţie de construcţii pentru castele luminoase, dar nu şi pentru panoul indicator. Într-o oră o să-l dea fiică-mea jos”.

Stimabilul Ioan Cojocari sau Johnny (cum ii spun prietenii) sau “eminenta cenusie” (cum i se spune in primarie), este unul dintre bine-platitii orasului, din banii nostrii, munca noastra. In gandul cetateniilor se naste o intrebare, legitima de altfel: ” De ce il platim? Care este rolul lui? Cine l-a ales? De ce nu i-a luat nimeni locul din 1992?”. Poate la aceste intrebari ne va raspunde chiar … Johnny, longevivul secretar al Primariei Timisoara.

Da-ti click pe acest text pentru a vizualiza declaratia de avere a lui “Johnny”

Articol prelucrat de

Andrei Dekan