Situatia prin care trece Regia Autonoma de Transport Timisoara (RATT) este dezastruoasa. Pe lânga clinciurile de la nivelul conducerii, au aparut mari probleme financiare, acumulându-se datorii de ordinul milioanelor de euro si fiind puse în pericol locurile de munca ale angajatilor. Evident, în situatii de acest gen, se cauta vinovatii. Acuzatiile vin din mai multe parti, iar ele demonstreaza ca, de mai multa vreme, în cadrul regiei a crescut un buboi care acum s-a spart.

O mare parte din vina i se aduce lui Ioan Goia (foto), fost director general, actualmente, director tehnic. Cei care îl acuza fac parte dintr-o alta grupare, fidela lui Eugen Stanescu, la rându-i, fost director general si aflat în proces pentru reinstalarea în functie. În general, Goia este acuzat ca a facut jocurile primariei, favorizând obtinerea unor contracte în interes privat. Doi dintre contestatarii cei mai vehementi ai lui Goia sunt Florian Zanfir, fost director exploatare, si Ion Petre, fost sef sectie tramvaie. Ambii au fost dati afara de catre Ioan Goia, fara a avea sanctiuni anterioare si fara a li se reprosa ceva în plan profesional, dupa cum acestia sustin. Alaturi de ei, au mai fost puse pe liber alte 24 de persoane, din motive de reorganizare, dupa cum s-a explicat oficial.

Odata scapat de oamenii fostei conduceri, Ioan Goia a început sa conduca regia dupa bunu-i plac, cauzând pierderi peste pierderi, dupa cum apreciaza contestatarii sai. El l-a avut de partea sa pe Culita Chis, directorul Directiei transporturi din Primaria Municipiului Timisoara, cu care Goia ar fi pus la cale tot felul de afaceri dubioase. Este data ca exemplu “afacerea Skoda”, unde, potrivit grupului lui Stanescu, Goia ar fi anulat penalitati în valoare de 300.000 de euro. Mai mult, actualul director tehnic l-a concediat pe cel care a facut referatul în care se stipula ca troleibuzele prezinta nereguli pentru care Skoda trebuie sa plateasca. Un episod de-a dreptul cutremurator s-a petrecut în Cehia, când o echipa din Timisoara a mers sa vada troleibuzele, pentru a-si da acordul.

În explicatia data Curtii de Conturi, Eugen Stanescu sustine ca Ioan Goia si Culita Chis au facut presiuni pentru a semna un proces-verbal care nu corespundea realitatii si care lasa sa se înteleaga ca ar exista interese private. Iata ce a declarat Stanescu: “Dupa inspectarea statica si dinamica a troleibuzelor, directorul tehnic de la acea vreme, ing. Ioan Goia, împreuna cu directorul Culita Chis si cu reprezentanti ai Skoda s-au retras din sala de sedinte si dupa aproximativ o ora au aparut cu procesul-verbal de inspectie modificat fata de cel tipizat, care nu corespundea realitatii. În acest proces-verbal nu mai apareau nici un fel de probleme (greutate, capacitate de transport, platforma actionata electric etc).

“Nu am fost de acord cu acest proces-verbal si l-am semnat cu observatiile din procesul-verbal tipizat. La fel au procedat si Ioan Ganciov si Vasile Olar, ceilalti semnând fara observatii, iar domnul Ioan Goia, dupa ce a citit observatiile noastre, a rupt procesul-verbal semnat si l-a aruncat, aducându-mi amenintari, atât el cât si Culita Chis”.

Legaturile lui Culita Chis cu RATT-ul sunt evidentiate de Zanfir si de Petre si prin unele facilitati de care directorul din primarie se bucura: masina de serviciu 4×4 cumparata de RATT, telefon de serviciu platit tot din banii regiei, la care se adauga favorurile facute fratelui sau. Potrivit celor doi, ani în sir, fratele lui Culita Chis îsi repara masina la RATT si a cumparat mai multe utilaje scoase la casare, evident, la preturi derizorii. Mai mult, Culita Chis a reusit sa-l impuna director-adjunct la RATT pe fostul sau subaltern din primarie, Ovidiu Radulescu.

Pentru ca tot e moda fratilor, nu exista doar fratii Chis, ci si fratii Petre. Acestia au intrat în vizorul lui Culita Chis în momentul în care a transpirat o parte a corespondentei electronice pe care o purtau cu anumite firme care urmau sa faca afaceri bizare cu RATT. Printr-o stranie întâmplare, acele e-mailuri au ajuns în cutia postala a lui Culita Chis, care le-a trimis la politie. Petre sustine ca nu a fost niciodata chemat sa dea explicatii legate de acea corespondenta total neconforma cu sarcinile de serviciu, fiind convins ca este o facatura: “A intrat cineva pe calculatorul meu, când eu eram iesit din birou si a facut unele adaugiri, doar ca sa ma compromita”.  Deocamdata, duelul fratilor e indecis, iar Culita Chis s-a abtinut sa comenteze acuzatiile aduse, declarând: “Mi-e scârba de ceea ce se întâmpla, sunt chiar nesimtiti”. Ca o paranteza, consilierul local Ovidiu Ciuhandu declara astazi ca este convins ca directorul Culita Chis are interese private la RATT.

Ioan Goia sustine ca nu a fost nimic necurat în contractul cu Skoda si ca acele penalitati chiar s-au platit. Referitor la destituirile de care este acuzat, Goia s-a aparat aducând în discutie o situatie incredibila: aproape fiecare angajat (sunt doar trei-patru execeptii) din RATT are în regie cel putin un membru al familiei. În cazul multora, asa cum este cel al fostului director general Nicolae Marcu, familia însemna chiar zeci de persoane! Nesimtirea este atât de mare, încât s-a ajuns ca într-o institutie de stat, cu 1.500 de angajati, sa existe aproape 200 de familii de gradul unu salariate la RATT! Restul angajatilor sunt nepoti, verisoare si cumnati, nimeni nu este al nimanui.

Pentru exemplificare, prezentam mai multe astfel de familii : Adrian si Mariana Ionescu (sot si sotie), Iulian si Corina Bolocan (tata si fiica), Daniela si Florian Plesa (sot si sotie), Florin si Ioan Didita (fiu si tata), Ionel si Nela Pop (sot si sotie), Mihai si Luminita Ungureanu (sot si sotie), Marius si Rodica Burlacu (sot si sotie), Ion si Maria Amiculaesei (sot si sotie), Stefan si Iosif Csehak (frati), Cristian, Adina, Antoanela si Ioan Homolga (sot, sotie, frati), Ioan si Aglaia Matis (sot si sotie), Ion, Aurel si Simona Ciresan, Carrol si Iosif Szucs, Iosif I, Iosif II si Adalbert Balasz, Daniel si Zoltan Inasi, Ilie si Silviu Julea, Ioan si Loredan Mircea, Eugen si Cristian Mitrica, David si Ioan Popa, Alexandru si Catalin Simon, Iancu si Ion Vulpe, Camelia si Lucian Gâju, Valeriu si Irina Marcu, Ion, Nadia si Florian Pasarelu, Aurica si Cosntantin Vladoi, Magdalena si Ladislau Bendek, Liliana, Mihai si Danut Bischoff, Anca si Cornel Hent, Felicia si Dan Lascut, Victoria, Liviu si Nicoale Pesecan, Mihaela si Romeo Bostan, Gheorghita si Eugen Calin, Mihaela si Constantin Dascalu, Elena si Bogdan Ilin, Rodica si Dumitru Merticariu, Maria si Ion Albeanu, Gheorghe si Maria Badita, Mioara si Radu Bar, Maria, Nicolae si Alexandru Birau, Sorin si Octavian Costelas, Doina si Nicolae Filipescu, Adrian si Florin Florea, Alexandru si Adriana Gajdi, Ecaterina si Vasile Goja, Danut si Daniela Laes, Ovidiu si Vasile Minciuna, Terezia si Benoni Nicuta, Mircea si Elena Panc, Melania si Ovidiu Plestici, Silvia si Marinica Radoslav, Carol si Elena Scherer, Florin, Titus si Stefan Barbian, Sofia si Laszlo Becze, Dragos si Valentina Budeanu, Calin si Nicolae Calugaru, Daniela si Vasile Calugaru, Stela si Vasile Covalescu, Pavel si Cristian Dragoescu, Tita si Ioan Jucu, Ionica, Catalin si Dumitru Ionele, Danut si Silvica Marcoi, Zora si Mihailov Dragan, Marcov si Florentina Milorad, Florin si Viorel Moricz, Gheorghe si Ovidiu Munteanu, Vasile si Emanoil Netedu, Mariana si Aurel Nistor, Carmen si Cristian Frantescu, Dan si Luiza Oarga, Gheorghe, Maria si Sebastian Pauna, Ion si Alina Pigulea, Emil si Simona Preda, Viorica si Vasile Rata, Nicolae si Remus Sasu, Constantin si Floarea Spatariu, Dumitru si Ioana Tache, Camelia si Daniel Traistaru, Florin si Adriana Trip, Ioan si Livica Tuda, Pompiliu si Vasilica Vana, Costica si Sorina Anghelini, Milorad si Voislav Andreici, Angelica si Viorel Baisan si multe altele, pe care ne le putem onora, din ratiuni de spatiu.

Important de retinut: e vorba doar de rude de gradul unu. Nu am prezentat nepotii, verisorii, finii sau matusile, care întregesc aceasta “minunata” familie a RATT de 1.500 de angajati.

De când a fost instalat în functie (1 iulie 2008), Ioan Goia, directorul general al Regiei Autonome de Transport Timisoara (RATT), nu a avut deloc parte de o atmosfera favorabila. Modul în care el a câstigat concursul organizat de  municipalitatea timisoreana a fost contestat atât de contracandidatii sai, cât si de Institutia Prefectului Judetului Timis. Lui Goia i s-a reprosat ca ar fi incompatibil cu functia de director general întrucât ar fi actionar la “Getax”, o firma care ar avea acelasi obiect de activitate ca si RATT. Unul dintre contracandidatii lui Goia a primit câstig de cauza, într-o prima instanta, fapt care atrage suspendarea directorului general pâna la solutionarea irevocabila a procesului. Nu înseamna însa ca Ioan Goia va fi automat îndepartat de la conducerea regiei.

Tribunalul Timis are la dispozitie 30 de zile pentru a comunica Primariei Timisoara sentinta, dupa care se va lua o decizie. Mai întâi, membrii Consiliului de Administratie al RATT trebuie sa propuna un director general interimar, care va fi confirmat printr-o dispozitie a primarului Gheorghe Ciuhandu. Partea interesanta este ca acest interimar poate fi chiar… Ioan Goia! Dupa aceea, trebuie asteptata finalizarea procesului si, în functie de sentinta, luata o masura: ori mentinerea lui Goia, ori organizarea unui alt concurs. În nici un caz, nu va fi numit ca director general cel de-al doilea clasat la concursul din vara, adica Eugen Stanescu, acesta având eventual sansa de a asigura interimatul.

Prefectul judetului Timis îi reproseaza lui Goia ca s-ar afla în incompatibilitate. În apararea sa, directorul general invoca doua aspecte. Primul ar fi acela ca nu mai este actionar la “Getax”, argumentând prin faptul ca si-a cesionat actiunile, atât ale lui cât si cele ale sotiei, înainte de organizarea concursului. Fiind o societate de tip închis, transferul actiunilor se putea face fara forme prealabile. Goia detine documentul care atesta cesionarea actiunilor, dar i se imputa o chestiune formala: transferul actiunilor a fost aprobat de adunarea generala a actionarilor de-abia dupa organizarea concursului.

Cel de-al doilea motiv invocat de director în apararea sa este ca “Getax” nu are un obiect de activitate asemanator cu al RATT. Documentele prezentate de Goia (de la Autoritatea Rutiera din România, de la Registrul Auto Român si de la Serviciul transporturi urbane al Primariei Timisoara) arata ca “Getax” nu figureaza în evidentele autoritatilor locale cu activitati autorizate de transport public. Cu toate acestea, Ioan Goia nu a reusit sa-l convinga pe fostul prefect, Ovidiu Draganescu, sa renunte la actiunea din instanta de contencios-administrativ, cum aceeasi finalitate au avut-o si demersurile la noul prefect, Mircea Bacala, care nici macar nu a vrut sa stea de vorba cu el. “S-a consultat cu cineva si mi-a spus ca nu are timp”, a declarat Ioan Goia. Prin urmare, Institutia Prefectului Judetului Timis a introdus o actiune de contestare a numirii lui Goia în functia de director general.

Încrâncenarea cu care se duce acest veritabil razboi de la RATT ridica multe semne de întrebare. Presiunile tot mai accentuate arata ca miza pentru postul de director general al regiei este imensa si ca ramificatiile sunt multiple. Ioan Goia spune ca a devenit incomod dupa ce a închis robinetul prin care curgeau bani la unele firme agreate de o mare parte a conducerii regiei. Un lucru bizar este ca, la foarte scurt timp de la instalarea lui Goia, 26 de angajati ai RATT si-au dat demisia! Multi dintre ei aveau responsabilitati importante în cadrul regiei, erau chiar directori, dar nu mai puteau lucra cu noul director general. Goia sustine ca erau câteva firme care monopolizau toate contractele regiei, de ani buni încoace. Au curs foarte multi bani de la RATT, majoritatea spre societati controlate de PD-L, sustine Ioan Goia. Pentru ca s-a opus în multe astfel de cazuri, el a intrat în dizgratia anumitor cercuri politice, care nu vor sa scape din mâna contractele grase de la RATT. În afara mult-discutatelor materiale în valoare de peste un milion de euro care stau pe stocul regiei, întrucât nu îsi gasesc întrebuintare, suspecta este si returnarea garantiilor în cazul unor anumite lucrari. Normal, acesti bani ar fi trebuit sa stea în contul RATT, atât timp cât lucrarea era în garantie, pentru a putea fi remediate eventualele defectiuni. Cu toate acestea, persoane care îl contesta pe Goia au dispus returnarea garantiilor. Alaturi de directorii care au intrat în conflict cu Ioan Goia, în disputa s-a lansat si sora fostului subprefect Laviniu Bedrosian.

Aceasta era angajata ca jurist la RATT si, dupa reorganizarea regiei, a primit sarcini usor schimbate. A fost nemultumita de noua postura, fapt pentru care s-a suparat si a plecat, sustine Goia, dar se judeca cu regia. Mai mult, fiind jurista, spune directorul general, ea este cea care îi ghideaza pe adversarii din instanta ai managerului. El crede ca se poate face o legatura si între disputa cu sora lui Bedrosian si presiunile prefecturii, acesta fiind un alt motiv pentru care se doreste “mazilirea” sa. “Nu are nici o treaba sora mea cu schimbarea lui Goia. Ea a fost data afara, si-a gasit un alt loc de munca, nu are nici o legatura cu ce se întâmpla la RATT. Eu nici macar nu am discutat cu domnul Goia”, a replicat fostul subprefect. Pe lânga aceste doua motive (presiunile grupului de interese si supararea lui Bedrosian) se vehiculeaza ca ar fi vorba si de un atac indirect la adresa lui Gheorghe Ciuhandu, fapt pentru care sunt de urmarit reactiile urmatoare ale primarului Timisoarei în ceea ce priveste scandalul de la RATT.

Adusa în prag de faliment de cercuri de interese, în urma mai multor afaceri dubioase,  Regia Autonoma de Transport Timis are închiriate zeci de masini catre mai multe institutii publice. Masinile luate în leasing au fost rapid plasate catre Primaria Timisoara, Politia Comunitara si alte institutii ce se ocupa de transportul persoanelor cu handicap. O chirie modesta si un control deficitar face ca RATT sa-si plateasca cu greu ratele de leasing din închirierea acestor masini. Cu datorii enorme, regia si-a permis, la sfârsitul lui 2008, sa achizitioneze, cu banii jos, 3 SUV-uri pe care a platit 75.000 de euro, iar ultima investitie, a carei livrare înca nu s-a facut sunt 2 Skoda Superb, masini al caror pret sare bine de 20.000 de euro.

În 2007, RATT a luat în leasing 18 Peugeot 206, pentru care trebuia sa plateasca o rata lunara cuprinsa între 321 (benzina) si 383 de euro (pe motorina). 7 dintre aceste masini au fost date spre închirere Politiei Comunitare Timisoara, iar 6 catre diverse directii din Primaria Timisoara. RATT a stabilit o chirie de 1,77 lei pentru fiecare kilometru rulat de aceste masini. Un calcul extrem de simplu arata ca masinile închiriate ar trebui sa parcurga cam 900 de kilometri în fiecare luna, pentru a acoperi rata de leasing. Afacerea, sustine purtatorul de cuvânt al Primariei Timisoara, nu ar avea nimic necurat la mijloc. Flavius Boncea sustine ca institutia a apelat la RATT deoarce legea nu permitea primariei sa cumpere mai mult de cinci masini. Astfel, RATT a fost obligata sa ia în leasing nenumarate masini, pe care apoi sa le închirieze la preturi promotionale Primariei Timisoara. Aceasta, la rândul ei, le-a plasat angajatilor cu functii importante, polititistilor comunitari sau transportului persoanelor cu handicap. Expertii în masini sustin ca Peugeot 206 nu este o masina utila în oras. Consumul de carburant din cartea tehnica depaseste 8 litri la suta de kilometri.

RATT a facut, însa, o afacere si mai ciudata. Cu banii jos, conform biroului de relatii publice, regia care avea datorii imense a cumparat, la sfârsitul lui 2008, 3 SUV-uri Ford Kuga, platind pentru fiecare mai mult de 24.000 de euro. Masinile au ajuns la cei doi viceprimari si la Culita Chis, seful Directiei Transporturi din Primaria Timisoara. Masinile au fost achizitionate prin licitatie publica de RATT, regie ce avea, în acel moment, datorii de peste 160 de miliarde de lei vechi. „Cele trei masini le avem pe un contract de comodat. Peugeot-urile sunt luate în chirie, pe numar de kilometri. În total, pentru cele 12 masini venite de la RATT, primaria plateste lunar în jur de 30.000 de lei. Era cea mai buna modalitate la care puteam apela. Este imposibil ca o primarie ca Timisoara sa nu poata achizitiona decât 5 masini, conform legii”, spune Falvius Boncea, purtatorul de cuvânt al Primariei Timisoara. Ca si Peugeot-urile, SUV-urile Ford Kuga nu sunt masini prea utile într-un oras. Acestea sunt masini cu tractiune 4X4, destinate, în special, unor terenuri dificile.

Nici Politia Comunitara nu putea sa detina vreo masina daca nu apela la RATT sau nu platea o chirie la pretul pietei. Comunitarii au în chirie 7 Peugeot 206 si un microbuz Mercedes Vito. „Noi nu avem personalitate juridica si nu puteam cumpara nicio masina. Daca nu închiriam masinile de la RATT, nu aveam cu ce patrula. Pentru cele 8 masini închiriate platim lunar în jur de 45.000 de lei. Pentru Peugeot-uri, 1,77 lei pe kilometru, iar pentru microbuzul Mercedes, 2,67 de lei pe kilometru”, spune Daniela Seracin, purtatorul de cuvânt al Politiei Comunitare Timisoara. RATT ajuta de mai mult timp Primaria Timisoara cu masini închiriate. Pe atunci nu era, însa, nici criza si nici regia nu era aproape de faliment. De aproape 10 ani, RATT închiriaza Primariei Timisoara cinci masini Cielo si un Renault Laguna, pentru sefii de directii. Pentru acestea, PMT plateste lunar aproximativ 5.000 de lei. La ora actuala, RATT are datorii de peste 200 de miliarde de lei si zeci de angajati au ajuns în somaj tehnic.  16 dintre cei mai experimentati oameni din regie au fost dati afara pe motiv de restructurare. Sase dintre ei au câstigat deja procesele, iar restul sunt pe rol. În acelasi timp, parcul auto cu masini cumparate sau luate în leasing de RATT si care nu folosesc la transportul timisorenilor se apropie de 100. Un pic mai putine decât numarul autobuzelor si troleibuzelor din Timisoara. Ca o ultima masura de salvare de la faliment, RATT a propus, iar consilierii locali au acceptat ca pretul biletelor si al abonamentelor sa fie majorat din aceasta luna.

Prefectul Draganescu a revenit din concediul medical (motiv de mare bucurie la PDL Timis). Înainte de a parasi functia, însa, Draganescu vrea sa mai lupte putin. Din pacate, pâna acum, (mai) toate luptele sale au fost, de fapt, miscari de imagine. A fost si cazul Parcului Copiilor, unde, „multumita” lui, proiectul e blocat si ar trebui facut un altul pentru a se putea reface acel parc (daca ar fi studiat cineva proiectul, ar fi vazut ca nu era vorba de constructii prin care se reducea spatiul verde, argumentul forte al prefectului de Timis). Sa vedem ce alta lupta mai duce acum.

Acum, Draganescu ataca decizia de numire în functie a directorului RATT, Ioan Goia. Prefectul sustine ca numirea acestuia prin ordin al primarului constituie o încalcare a legii, caci exista obligativitatea ca numirea într-o astfel de functie sa se faca pe baza unui concurs, pe criteriile aprobate de consiul local. Ce nu stie prefectul (sau pretinde ca nu stie, aruncând din nou acuze de tot felul): pentru directorii de societate comerciala subordonata consiliului local este nevoie de hotarâre de consiliu pentru constituirea comisiei de examinare a acestora. În schimb, pentru directorii regiilor autonome, constituirea comisiei de examinare se face prin dispozitie de primar. Pentru ambele trebuie sa existe hotarâre de consiliu local, care sa stabileasca criteriile ce trebuie îndeplinite de candidatul la functia respectiva. În Timisoara exista o hotarâre de consiliu local, de ani de zile, prin care sunt stabilite criteriile pe care trebuie sa le îndeplineasca un candidat la functia de director al unei regii autonome, iar toate concursurile, la toate regiile, s-au facut pe baza acelorasi conditii.

Prefectul a mai invocat o incompatibilitate, deoarece Goia avea actiuni la o societate cu acelasi profil, de transport persoane. În primul rând, directorul RATT a semnat la primarie o declaratie pe proprie raspundere, cum ca îndeplineste toate conditiile legale pentru a fi în aceasta functie (inclusiv ca nu se afla în pozitie de incompatibilitate). Daca, într-adevar, are o firma cu acelasi profil ca si institutia pe care o conduce, atunci este deja treaba Parchetului sa se sesizeze, sa verifice si sa actioneze în consecinta. Firma la care facea referire Draganescu este Getax, una de taxi, sustine prefectul. Nu este vorba despre aceeasi firma care avea activitate de taxi înainte de 89 si la începutul anilor 90? Nu este vorba despre aceeasi firma care acum nu mai are nici un fel de activitate de taxi? Si asta era foarte simplu de verificat.

De cele mai multe ori, când se arunca acuzatii, chiar daca, ulterior, se dovedesc total neîntemeiate, perceptia generala, de vinovatie a persoanei acuzate, ramâne. Ramâne ideea ca o persoana sau mai multe au fost acuzate de ceva si, chiar daca se dovedeste ca nu erau reale acuzatiile, ramâne impresia ca „sigur a fost ceva la mijloc”. Asadar, tactica aceasta, de a lansa acuzatii si a semnala nereguli, este una foarte eficienta. Iar prefectul a devenit un specialist în acest sens, el ajungând un adevarat haiduc al zilelor noastre. La fel ca si în cazul Parcului Copiilor (deja celebru), dar si multe altele, Draganescu a acuzat, a contestat, devenind un justitiar. Justitiar care, într-adevar, mai trebuia sa ramâna cam o luna în functie, pentru a face aceasta (ultima) descoperire.

Viceprimarul Sorin Grindeanu a atenţionat, Regia Autonomă de Transport Timişoara că a primit numeroase sesizări, de la oameni din diverse zone ale oraşului, care se plâng că încă sunt nevoiţi să circule cu autobuze aflate într-o stare avansată de degradare, de exemplu pe liniile 13 şi 43. Edilul a făcut referire la faptul că pe liniile metropolitane recent înfiinţate care asigură transportul către unele localităţi periurbane circulă autobuze moderne, în timp ce unii timişoreni încă se plimbă cu „hârburile”:

„Atâta timp cât autobuzele noi, Mercedes, sunt plătite de timişoreni, trebuie să circule timişorenii cu ele, nu să meargă pe liniile metropolitane! Sigur că aş vrea să fie autobuze moderne peste tot, dar cred că normal este ca prima dată să fie în Timişoara, pentru că au fost achiziţionate cu bani de la bugetul local”, a declarat Grindeanu.

De cealaltă parte, reprezentanţii RATT spun că nu au destule autobuze noi pentru a acoperi toate liniile din oraş: „Nu avem parcul auto necesar pentru a asigura autobuze noi pe toate liniile, de aceea mai rulează încă şi vehiculele mai vechi Avem 55 de autobuze noi, dintre care patru merg pe liniile metropolitane, deservesc Societatea Metropolitană de Transport, deci rămân 51. În oraş avem zece linii de autobuz, şase linii de expres şi încă trei, două de troleibuz şi una de tramvai, care sunt deservite tot de autobuze în momentul de faţă”, spune Cosmin Bradu, referent Relaţii Publice RATT.

Municipalitatea este cea care ar fi trebuit să completeze parcul auto al RATT cu încă 30 de autobuze moderne, cu burduf, însă nu a reuşit, licitaţia pentru achiziţionarea lor fiind contestată. La fel, în Societatea Metropolitană de Transport, pionul principal este tot Primăria Timişoara, care s-a asociat cu localităţile Moşniţa Nouă, Remetea Mare şi Ghiroda, pentru extinderea transportului public în periurban, de asociere fiind interesate şi alte comune. Oricum, viceprimarul le-a recomandat oficialilor RATT să ţină cont de „avertizarea” sa, pentru că primăria va efectua verificări şi, dacă pe liniile din municipiu vor circula în continuare autobuze vechi şi uzate, vor fi aplicate sancţiuni drastice.

Un alt subiect ridicat de viceprimar în urma sesizărilor este cel al curăţeniei, sau mai bine zis al mizeriei din mijloacele de transport în comun. „Dacă nu vor verifica firma care se ocupă de salubrizare şi nu vor lua măsuri pentru a îmbunătăţi curăţenia în mijloacele cu care se efectuează transportul public, sunt pasibili de amenzi”, a mai atenţionat Grindeanu.  Reprezentanţii RATT spun că, într-adevăr, firma care se ocupă în prezent de salubrizare nu s-a ridicat la nivelul dorit, dar lucrurile ar putea fi rezolvate în curând: „Contractul cu firma respectivă va expira în această toamnă şi atunci vom organiza o nouă licitaţie, în urma căreia sperăm să se încheie contract cu un operator care să dispună de dotări corespunzătoare, iar lucrurile să meargă mult mai bine”, a adăugat Cosmin Bradu. Interesant este că, la câteva ore după ce oficialii primăriei şi-au criticat propria regie printr-o „atenţionare” postată pe site-ul instituţiei, materialul a fost şters.

Articol prelucrat de Andrei Dekan