Anunţată ca prioritate naţională încă de acum 15 ani, pusă apoi sub semnul întrebării în special prin plasarea sa într-o incorectă concurenţă cu Autostrada Transilvania), autostrada Nădlac – Arad – Timişoara – Deva a ajuns, în sfârşit, la stadiul de şantier, după ce actuala criză financiară a mai reportat o dată debutul efectiv al lucrărilor, din 26 ianuarie în 31 iulie. La această ultimă dată, şantierul a fost deschis pe teritoriul satului Cruceni, arondat comunei arădene Şag, aproape instantaneu operaţiunile fiind deschise şi în satul timişean Seceani, din componenţa comunei Orţişoara. În aceste prime două săptămâni de lucru, au fost decopertaţi deja opt kilometri, dintre care jumătate în sectorul timişean. Pe teritoriul comunei Orţişoara, traseul autostrăzii va însuma aproape nouă kilometri (între bornele Km 26 şi Km 35 ale traseului integral), pentru eliberarea căruia au fost expropriate 160 de parcele de teren, din totalul de 571 al întregului tronson Arad – Timişoara. Până în prezent, şantierul de la Seceani nu a absorbit forţă de muncă locală şi – cred reprezentanţii comunei Orţişoara – nici nu este de aşteptat să o facă în viitorul apropiat. Autoritatea locală s-a implicat însă în susţinerea lucrărilor, prin atribuirea de terenuri către constructorul spaniol şi subantreprenorul autohton, firma “Apolodor”, pentru organizarea de şantier şi depozitarea solului vegetal excavat. Pe sectorul arădean, avantajele pe care şi le-au asigurat autorităţile locale sunt ceva mai consistente: constructorul a notificat autorităţile locale din comuna Şagu că este interesat de angajarea unui număr semnificativ de localnici, iar în contrapartidă cu terenurile atribuite, şi acolo, pentru organizarea de şantier, s-a angajat să asfalteze trei kilometri de străzi din satul Cruceni.
După cum se ştie, contractul de executare a tronsonului de 32 de kilometri dintre Arad şi Timişoara – a cărui valoare este de 136 de milioane de euro, bani asiguraţi în proporţie de 74 la sută de Banca Europeanpă de Investiţii, iar restul de Guvernul României – a fost adjudecat, prin licitaţie internaţională, de către consorţiul spaniolo-italian FCC Construccion – Astaldi. Pe tronsonul deja intrat în execuţie, care traversează patru dealuri, trebuie construite opt poduri, 13 canale de drenaj, 16 pasaje şi, mai ales, un viaduct cu o înălţime maximă de opt metri. De-a lungul acestui tronson, istoricii au identificat 14 situri arheologice, întinse pe o lungime totală de patru kilometri, pentru a căror descărcare se va acţiona în perioada imediat următoare. Termenul convenit în contract pentru finalizarea acestui tronson este de 24 de luni, alţi doi ani fiind stipulaţi ca perioadă de garanţie. La începutul lunii iulie, şi partea maghiară a deschis lucrările pentru tronsonul de legătură Szeged – Mako (Autostrada M 43), care va conecta autostrăzile din România şi Ungaria, componente ale Coridorului IV Paneuropean.
